In tinutul cunoasterii de SINE

de Oana Popescu-Argetoia - Expert Garbo

www.oanapopescuargetoia.ro

_______________

Azi am putea purta realismul mai mult decat oricand. Mai mult dintr-o nevoie acuta a desprinderii constientului din capcana lumii artificiale pe care tot omul a creat-o. Omul a creat-o pentru ca are nevoie de iluzie, de iluzia unei alte lumi decat cea pe care o traieste, ca sa se imbete incetisor cu sucul dulce - amarui a faptului ca suferinta ii este mai usoara asa. Un alt mit.

Psihologia este mult mai mult decat vorbarie asezata armonios intr-o insiruire de povestiri spuse pe o canapea. Psihologia nu se tine scai de dogmatismul aproape cu iz religios al curentului new age din zona self-help-ului sau a scrierilor spirituale. Nu promite deznodaminte miraculoase. Psihologia nu instiga in tine dezinvoltura reusitei prin promisiunea ca daca faci cinci exercitii precise care incap intr-o carte nu prea groasa, viata ta se va schimba. Psihologia renaste in tine entuziasmul pe parcurs, in timp ce iti acorzi sansa sa-ti descoperi propriile mituri. Propriile false mituri. Cat de frumos si de eliberant este sa afli ca ceea ce credeai despre tine nu este neaparat adevarat?

Art: Julia Sima

Suferinta omului merge mana in mana cu iluzia sa de fericire

Insa ca sa te poti bucura de acest proces este nevoie sa te cunosti pe tine ca fiinta, sa-ti intelegi „mecanica”, sa inveti ca produsul mintii tale nu este totuna cu mintea ta. Ai fost vreodata curios pana acum sa afli cum functioneaza mintea ta? Te-ai gandit pana acum ca in mecanica aceasta de input si output a psihologiei totul este oranduit cu o logica, o fizica a functionarii? Poate ca nu te-ai gandit, pentru ca ai fost invatat sa te conduci dupa ratiunea emotiilor sau dupa indoctrinari religioase unde crezi fara sa pui intrebari si fara sa intelegi. Traiesti in reactivitate.

Acceptarea ta de catre tine, nu are nimic de a face cu purtarea vreunei cruci si cu resemnarea neputincioasa, ci are legatura cu capacitatea de a nu te mai revolta. Te revolti? Sigur ca da, cine nu a facut-o!? Cunoscand cum ai dobandit continutul mintii tale si cum de reusesti sa-l pazesti cu atata incapatanare, vei descoperi la un moment dat cu stupoare, ca toata revolta ta este o revolutie impotriva propriei tale comori. Ce paradox, nu-i asa? Dar nu-i tocmai fals si nici tocmai paradoxal. Suferinta omului merge mana in mana cu iluzia sa de fericire, de promisiune a unei vieti ulterioare in care te bucuri continuu…doar daca esti cuminte in aceasta lume. Si te supui cuminte inocularilor, le inregistrezi si output-ul mintii tale credule devine astfel o autoprofetie implinita ca la carte, care va justifica inca o data ca aceasta trebuie sa fie menirea noastra. Dar daca nu-i asa?

Garbo

Ultima actualizare: 19 Iunie 2014 @ 04:06

• 
• 

Mai multe despre Garbo