„Un lucru nu i se poate nega (regizorului Ulrich Seidl): extravaganta unui stil si a unor teme menite sa destabilizeze spectatorii, pana la a-i scoate din sala pe cei mai sensibili, necunoscatori ai universului sau”, aflam din cronica filmului de pe Ziarul Metropolis.
Regizorul Ulrich Seidl este cunoscut pentru modul in care trateaza subiecte inconfortabile. Si-a facut debutul cu un documentar, The Ball, despre organizarea unui bal in care a scos la lumina toata fatarnicia organizatorilor, lucru care care i-a adus excluderea din Universitatea de Muzica si Arte Plastice din Viena, dar care a marcat si primul sau succes. Documentarul anterior lui Safari, In pivnita/ In the Basement, trateaza subiectul fetisurilor, secretelor ascunse de oameni in beciurile proprietate privata si scoate la lumina caractere cel putin problematice. Cu Safari, regizorul se arunca in foc alegand un subiect extrem de sensibil: drepturile animalelor, respectiv drepturile oamenilor care aleg sa le vaneze de placere. Seidl declara ca nu s-a simtit niciodata atras de ideea de vanatoare si a ales subiectul doar pentru ca voia sa inteleaga mai bine nevoia/placerea de a vana.
„Cat eram inca in faza de finantare a filmului, niste editori TV ne-au tinut teoria ca nu poti arata publicului TV animale omorate. Si atunci ajungi sa te intrebi cat de ipocrita poate fi lumea in care traiesti. De unde vine nevoia asta de a acoperi, de a cenzura, de a crea tabuuri pentru binele spectatorului? N-are cum sa aiba legatura cu protejarea animalelor, ci mai degraba cu frica de cei care protejeaza animalele. Protectia animalelor nu poate fi despre refuzul de a arata animale omorate, ci din contra: din punctul meu de vedere, protejarea animalelor inseamna fix sa arati omorarea lor, in felul asta spectatorul se poate confrunta cu subiectul vanatorii”, declara regizorul.
Africa. Pe intinderile nesfarsite populate de antilope, zebre, girafe si nenumarate alte animale salbatice, ei vin in vacanta. Turisti nemti si austrieci veniti la vanatoare conduc printre tufisuri, stau la panda, isi urmaresc prada. Trag, plang de entuziasm si isi fac poza langa animalele ucise. Un film de vacanta despre cum e sa iei o viata, un film despre natura umana.
„In doar cateva imagini sugestive, Seidl reuseste sa disipeze orice posibilitate de rationalizare: ca vanatoarea este un sport vechi, ca tine sub control supra-popularea, ca e buna pentru economia locala, ca aproape toata lumea mananca carne. Iar atunci cand cuplul in varsta schimba pareri in cunostinta de cauza despre muschiuletul de antilopa elan, animalul pe care se gandesc sa-l cumpere si sa-l omoare, nebunia vanatorii devine palpabila”, citim pe The Hollywood Reporter.
Trailer Safari:
***
In 2001, Ulrich Seidl a fost recompensat cu Marele premiu al Juriului de la Venetia, pentru Dog Days, iar in 2003 Jesus, You Know a fost desemnat Cel mai bun documentar la Karlovy Vary. Import/Export (2007) i-a adus notorietate pe plan international. Trilogia Paradise a fost lansata la Cannes (Paradise: Love, 2012), Venetia (Paradise: Faith, 2012) si Berlin (Paradise: Hope, 2013) si i-a adus o serie noua de premii. In the Basement a fost selectat, de asemenea, la Cannes, si a functionat ca punct de pornire pentru filmul Safari, unul dintre cuplurile intervievate acolo avand peretii casei plini de trofee de vanatoare. “Dupa ce termin un film, oameni sau motive din el ma inspira si ma conduc la alte filme”, a explicat regizorul pentru AperiTIFF.
Safari este o co-productie Austria / Danemarca, distribuita in Romania de Transilvania Film.
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri