Povestea impresionantă a SURORILOR MOCEANU: Regăsire, forță interioară și 2 stiluri parentale diferite

Este în același timp o poveste despre un tată necruțător care a torturat fizic și emoțional un copil – pe Dominique, pentru care a trasat un parcurs al succesului olimpic și care a dat spre adopție în secret pe a doua sa fiică, Jen, care s-a născut fără picioare.

Cum și-a întâlnit Jen Bricker IDOLUL - pe sora ei, gimnasta celebră Dominique Moceanu

Aceasta este povestea fascinantă a unei mari campioane la gimnastică în anii ’90 – Dominique Moceanu - și a reîntâlnirii cu sora ei mai mică cu 6 ani, o fată cu dizabilitați înfiată de un cuplu american, o fată care a visat să devină gimnastă și a reușit, fiind la rândul ei o campioană, având-o ca idol pe cea despre care nu știa că este sora ei! Jen Bricker este acum artistă de acrobații, speaker motivațional și autoare de bestseller.

Dominique Moceanu, Jocurile Olimpice de la Atlanta 1996/ Sursa Facebook - Dominique Moceanu

Este în același timp o poveste despre un tată necruțător care a torturat fizic și emoțional un copil – pe Dominique, pentru care a trasat un parcurs al succesului olimpic, și care a dat spre adopție, în secret, pe a doua sa fiică, Jen, care s-a născut cu fără picioare.

Există mai multe puncte de referință prin care putem privi această poveste uluitoare și toate au importanță:

-  Psihologii studiază și își pun întrebări legate de legăturile de sânge și cât de puternice pot fi, făcând ca în final, frați care nu au știut niciodată unul de celalt să se poată în final regăsi, manifestând similarități, chiar dacă cresc separat.

-  Tabloidele au scris despre această poveste a celor două campioane, ambele fiind la fel de atractive ca subiecte de presă – Jen, o fată ambițioasă fără picioare care a devenit un model pentru toți oamenii și Dominique, vedeta gimnasticii din anii ’90, care și-a dat părinții în judecată pentru abuzuri și pentru a reuși să scape din calvarul în care trăia.

- Dar cel mai important este că viața celor două surori poate fi privită prin prisma a două stiluri foarte diferite de parenting: Stilul parental Democratic (sau care susține autonomia) și Stilul parental Autoritar. Avem oportunitatea de a vedea din exterior cum acestea au trasat evoluția total diferită a două surori, care nu au știut una de alta până la momentul extraordinar al redescoperirii.

Povestea lui Jennifer Bricker / Povestea lui Dominique Moceanu – Susținere v.s. Abuz

În unanimitate, psihologii sunt de acord că ceea ce are nevoie un copil pentru a crește armonios și încrezător în forțele sale este măsura în care părinții se înțeleg, nu resimt stres cronic, oferă căldură și afecțiune, dispun de resursele financiare optime pentru a crește un copil și sunt acolo pentru acest copil susținanadu-l și încurajându-l. Acesta este cazul fericit a lui Jennifer Bricker, născută fără picioare, dată spre adopție și crescută într-un cămin călduros, unde părinții au încurajat-o și au iubit-o pentru ceea ce este. Jennifer Bricker (sora secretă a lui Dominique Moceanu) este astăzi o inspirație, un model de putere și încredere de sine cum rar am văzut. Și sunt sigură că acest lucru se datorează iubirii și suportului matur pe care l-a primit din partea părinților ei.

Imagine sus si main: Facebook Jen Bricker (Jen pe coperta cărții sale "A găsi puterea și curajul de a-ți urma visurile")

Povestea lui Dominique Moceanu a fost cu totul și cu totul diferită. Părinții biologici au obligat-o să facă gimnastică într-o atmosferă de abuz și i s-a impus să aleagă gimnastica. Este ceea ce poate fi recunoscut ca un stil parental autoritar (totalitar). Părinții ei fugiți în SUA înaintea căderii Comunismului (1980) aveau aspirații pentru a-i trasa o carieră în gimnastică, fiind la rândul lor gimnaști – când era bebeluș, i-au testat forța lăsând-o să stea agățată de sârma de întins rufe.  <Stilul parental autoritar – este denumit şi „stil educațional traumatic – care corespunde unui stil de educație în cadrul familiei extrem de sever, de rigid şi de restrictiv, la care se adaugă şi pedepsele corporale” > (Riedesser, Fischer, 2007, pg. 21) Via  eusuntalinarea.wordpress.com 

Sustinerea: JENNIFER BRICKER - A GĂSI PUTEREA ȘI CURAJUL DE A-ȚI URMA VISURILE

 Jennifer Bricker – Am fost crescută cu o mentalitate de împuternicire.

"Am fost crescută cu o mentalitate de împuternicire. Crescută cu împuternicire, stima de sine și încredere în tine, poți să atingi absolut tot ce îți dorești!", spune Jen în videoul de mai jos. Era atrasă de sporturi și a practicat cot la cot cu oricine: baseball, baschet, volei. Mai târziu a început să performeze ca gimnastă.

"Nu contează că am fost născută fără picioare, că nu mi s-a dat un nume și că am fost lăsată în spital. Aceste circumstanțe care arată rău în exterior sunt de fapt începutul frumuseții mele." - Jennifer Bricker

Cum a ajuns Jennifer Bricker să iubească gimnastica?

Jen s-a îndrăgostit de gimnastică urmărind parcursul la Olimpiada din 1996, al celei mai titrate gimnaste a momentului, Dominique Moceanu, supranumită Noua Nadia.

Așa a început să viseze că poate deveni și ea o mare gimnastă, chiar dacă s-a născut cu dizabilitate. "M-am văzut în ea. Era micuță ca și mine, aveam cam aceleași trăsături, am văzut strălucirea aceea pe care o am și eu, știam că este româncă ca și mine."

Faptul că idolul ei era de fapt sora ei este aproape de necrezut! "Părinții mei mi-au spus încă de la început, de când pot să îmi amintesc, că am fost adoptată și că etnia mea este română".

"Înainte de a împlini 16 ani, mi-am întrebat părinții dacă știu ceva despre părinții mei biologici", povestește Jen în clipul de mai jos. Așa încât parintii adoptivi i-au arătat dosarul cu foile adopției și mi-au zis – "Nu o să îți vină să crezi dar numele tău biologic este Moceanu."

Mai apoi, cele două surori s-au întâlnit și au putut să observe că manierele lor sunt asemănătoare, că fizic seamănă, că puterea de a performa în sport este la fel de mare.

Citește mai departe >>>

Garbo

Ultima actualizare: 5 August 2020 @ 05:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo