Ca sa fii un parinte bun, trebuie sa fii un om bun, sa iubesti neconditionat! Cum sa iti educi copiii fara sa ii pedepsesti

6 Iunie 2017 publicat în Familie 54 share-uri

IN ACEST ARTICOL:
Viata alaturi de un copil poate fi una constructiva, frumoasa atat pentru parinte, cat si pentru copil. Expertul Garbo, Alina Albert, ne arata cum ne putem educa frumos copiii, fara a-i pedepsi, doar prin iubire (multa iubire!) si putina creativitate.
de Alina Albert, expert Garbo

autoare a cartilor "O calatorie dincolo de moarte", "Farmece, Vampirism energetic si Vindecare spirituala", "Sansa, volumul I", Interpretarea viselor

____________________________

Ca sa fii un parinte bun, trebuie sa fii un om bun! Sa fi avut parte de o educatie buna sau de autoeducatie!

V-am promis povestea unui copil care a fost pedepsit de catre parinti sa mearga rupt si murdar la scoala, pe motiv ca era neglijent cu hainele sale si ca… si-a rupt pantalonii!

Mor cand vad parinti care vor copii scosi din cutie! Care cearta copilul atunci cand strica jucariile! Un copil poznas este un copil care exploreaza! Curiozitatea il impinge sa afle ce este intr-o jucarie! Curiozitatea este suportul inteligentei, progresului! Normal ca nu stie sa repare jucaria! Nici nu trebuie!

"Pedeapsa" este ca a ramas fara ea! Va vine sa credeti sau nu, de cele mai multe ori, copilul sufera cand isi strica jucaria. Nu mai are nevoie de o pedeapsa suplimentara! In timp, va invata sa se raporteze echilibrat la lucrurile sale, chiar daca acest lucru inseamna multe jucarii stricate!

Copiii se murdaresc! Copiii isi rup uneori hainele! Ce, nu ati stiut asta inainte sa deveniti parinti?! Sa pedepsesti un copil umilindu-l nu este o idee de isprava! Daca acest lucru se intampla accidental, e nevoie sa stiti ca face parte din NORMALITATEA copilariei si nu trebuie pedepsit! Atentionat, da!

Foto: Yuganov Konstantin /Shutterstock

Exista si situatii speciale in care copilul se "razbuna" pe un parinte autoritar, provocand -fara a fi constient- situatii care enerveaza la culme parintele. In acest caz, se impune consiliere parentala.

Am sa va arat ca viata alaturi de un copil poate fi una constructiva, frumoasa atat pentru parinte, cat si pentru copil.

Primul exemplu se refera la un scolar mic ce deprinsese obiceiul de a fura. Aproape toti copiii, mai ales prescolarii, au tendinta de a "lua" ceea ce le place pentru ca nu inteleg notiunea de furt (nici nu au cum). Cea mai usoara metoda de a dezvata un copil de asemenea apucaturi este nonviolenta! Un copil de aproximativ noua ani obisnuia sa fure obiectele colegilor. In prima faza trebuie stabilit daca este vorba despre cleptomanie. Daca da, vorbim de psihoterapie infantila si o alta abordare.

Daca nu… Am invatat-o pe mama sa-i fure un lucru care ii placea lui foarte mult. Da, ati citit bine! Furati-i jucaria preferata! Totul trebuie sa decurga ca un joc cu regie bine stabilita de catre parinti. Ii explicati ca in lipsa lui ati primit o vizita a unor prieteni care aveau un copil si ca, dupa plecarea lor, ati observat lipsa obiectului. Ca nu mai aveti numarul lor de telefon, dar ca l-ati asteptat pe el ca sa sunati impreuna la politie! Trebuie sa aveti un "complice" de partea cealalta a firului, iar discutia trebuie sa para cat se poate de reala. Ar fi bine sa va ajute sectoristul, pentru credibilitate! Sunt sigura ca exista si politisti deschisi la minte.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare >>


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri