“Astept de la Minister sa ni se spuna cine a facut subiectele, cine le-a validat si cine i-a selectat pe cei care le-au facut – ca trebuie toti dati afara”, scrie Mungiu-Pipidi intr-un articol publicat de catre CriticAtac.
“Circa 200 000 de elevi fara aparare au fost expusi saptamina aceasta unei imposturi si batai de joc fara precedent, sub pretextul ca isi sustin bacalaureatul la limba romana. Examenul a fost un exemplu de cum sa nu formulezi subiecte, sa propui bareme care arata stiintific, dar nu pot fi decit discretionare data fiind natura subiectelor, si cum sa stabilesti arbitrar ce se puncteaza si ce nu. Ca in vechiul banc, cine absolva trebuie sa multumeasca scolii nu ca l-a facut om, ci ca nu l-a ruinat intelectual cu desavirsire. Reformismul se vadeste din nou o forma fara fond la romani, cu noi si noi generatii de sacrificiu”, noteaza Mungiu-Pipidi.
De ce considera Alina Mungiu-Pipidi ca Bacalaureatul la limba si literatura romana ar fi fost o impostura? Iata cum comenteaza ea, elaborarea subiectului al doilea:
“Aici, tot pentru 30 de puncte, bietii elevi trebuiau sa «scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de randuri despre cunoasterea de sine, pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Nichita Stanescu: A avea un ideal inseamna a avea o oglinda». Ca lamurire, se indica « sa redactezi continutul adecvat argumentarii pe o tema data: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente », cu precizarea « Atentie! Formularile de tipul Sunt/ nu sunt de acord cu afirmatia… / Autorul are dreptate cand afirma ca…/ Afirmatia autorului este corecta…, neinsotite de enuntarea propriei opinii, nu se considera ipoteza. »
(...) Ca autor de texte argumentative traduse in multe limbi, obiectez puternic si la tema, si la explicatii. Ce cauta folosirea cuvintului ipoteza in context? Nu poate fi vorba de ipoteza decit acolo unde exista o intrebare, nu e cazul aici, nu e nimic falsificabil in afirmatia lui Nichita ca sa ne putem pozitiona fata de ea in termeni de corect /incorect, in general e o idee foarte proasta sa iei de la un poet un citat care sa fie folosit pentru probarea gindirii argumentative, poetii nefolosind limbajul argumentativ, ci metaforic, etc. Alte 30 de puncte pe care corectorii nu se stie cum le vor da, dat fiind nonsensul intregului demers. Numai pentru formularea paragrafului de sub Atentie! sau a punerii unui slash/ intre opinie si ipoteza si autorul subiectelor merita descalificat”, sustine Alina Mungiu.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară