In opinia psihologului Lenke Iuhos, acest lucru se intampla deoarece Eul nostru dezvolta un sistem de autoaparare, care ne impiedica sa recunoastem ca am gresit, ne ajuta sa ne pastram increderea in noi si sa ne atingem scopurile propuse.
„In realitate, acest sistem de autoaparare atrage dupa sine si efecte negative, deoarece vom percepe denaturat lumea in care traim, inclusiv propria imagine. Cauzele greselilor noastre nu vom fi niciodata noi, ci mediul extern, deoarece le vom analiza situatia si prin prisma emotiilor pe care le avem in acel moment: vom invinovati orice lucru sau persoana fata de care avem emotii negative. Aspectul mai interesant este ca, in conditii normale, acele persoane pe care le blamam in conditii critice, ni se par persoane ok", declara psihologul.
Atunci cand intervine criza, automat, aceleasi persoane care, odinioara, le percepeam ca fiind ok, se transforma dintr-o data in sursa raului nostru. Acest lucru se intampla deoarece vom proiecta defectele noastre cele mai mari, in principiu pe cele care sunt cauza greselilor, si le vom atribui persoanelor din jurul nostru”.
Fiecare grup are proprii “vinovati de serviciu”
Nenumarate studii arata ca fiecare grup – familie, locul de munca sau prieteni – are propriul “vinovat de serviciu”, acea persoana pe care toata lumea da vina, cu toata ca nu este mereu vina ei. Odata devenit “vinovatul de serviciu”, practic pe acea persoana se vor proiecta toate defectele fiecarui membru al grupului, pentru a ne apara noua imaginea de infailibili.“Aratatul cu degetul sau blamarea este o epidemie psihologica, un gest contagios care poate lasa urme in sufletul persoanelor din jurul nostru. Orice “vinovat de serviciu” va incasa rautatile tuturor colegilor sau prietenilor si va ajunge pana in punctul in care nu va mai sti cand greseste si cand nu. Va fi un haos in sufletul lui, iar ceilalti din jurul lui nici nu va sti prin ce drama trece. Atunci cand invinovatim pe altii pentru greselile noastre, aceasta este o strategie de autolinistire pentru noi, ca o validare a bunatatii si corectitudinii noastre fata de egoul nostru.
Folosim subestimarea pentru a ne da o calitate mai inalta, mai ales cand simtim concurenta. Cand prin cateva vorbe subevaluam cealalta persoana, ea chiar poate crede ca e asa, distrugem usor o identitate sanatoasa, ea fiind sanatoasa atat prin calitatile ei, cat mai ales prin defectele ei. Dupa cateva repetitii, un asemenea comportament ne va strica noua imaginea foarte usor, ca mai apoi sa strice grupul si chiar societatea”, explica psihologul Lenke Iuhos.
Foto int: pathdoc /Shutterstock
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară