APC ne atentioneaza: Ce trebuie sa stim despre ouale rosii, cozonacii si vinurile din supermarketuri!

Mituri și adevăruri despre sarcină. Cum iei cele mai bune decizii pentru tine și bebe

1 Noiembrie 2024

Studiu: Celulele din sângele ombilical sunt capabile să refacă un întreg sistem imunitar funcțional

31 Octombrie 2024

29 Aprilie 2016 publicat în Sanatate

9 share-uri

8 dintre vopselele de oua achizitionate de expertii APC din supermarketuri contin Azorubina, E122, un colorant rosu toxic, folosit in industria textila, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii.

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 17 tipuri de vopsea pentru oua din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.

Au fost analizate urmatoarele vopsele de oua : Take (vopsea de oua sidef marmorat, vopsea de oua granulata, vopsea de oua lichida), Colours Heitmann (vopsea stick paint, pearl, brillant, glitter, glamour), Secom Onix Impex (vopsea Onix), Dr. Oetker (vopsea Carmin), Dr. Oetker ( kit pentru Oua de Paste), Polyrom Impex (vopsea solida si vopsea lichida), Alex & Comp (vopsea solida si lichida rosie, verde, galbena), Alex & comp (lac pentru oua), Dr. Oetker (vopsea Gallus) si Gordena Impex (vopsea Imperial Multicolor si hartie pentru vopsit oua rosii). Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. In cele 17 tipuri de vopsea analizata au fost identificati 11 coloranti alimentari (E102, E104, E110, E122, E124,E131, E133, E142,E151, E171 si E172), 3 conservanti alimentari (E200, E203 si E211), 2 corectori de aciditate (E270 si E524), 2 agenti de ingrosare (E410 si E415), 1 acidifiant – E330, 1 agent de umezire - E422 si 1 stabilizator – E555.

8 dintre aceste vopsele contin Azorubina, E122, un colorant rosu toxic, folosit in industria textila, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reactii la persoanele care nu tolereaza aspirina. Este un aditiv interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia.

Expertii APC recomanda sa cumparati oua de categoria 0 si 1 intrucat au coaja mai groasa si nu trece vopseaua prin ele ajungand la continut. Ouale de categoria 2 si 3 provin de la gaini crescute in hale industriale sau baterii, gaini stresate si au coaja foarte subtire, prin urmare vopseaua de oua poate ajunge in interior. Odata patate cu vopsea, ouale nu mai pot fi mancate pentru ca devin toxice.

„Pentru vopsirea oualor, multi consumatori se aprovizioneaza cu substante chimice improprii pentru vopsirea acestora, dar care dau culori impresionant de vii, incomparabil mai atractive decat culorile din surse naturale: pentru rosu si roz - foi de ceapa, sfecla proaspata; pentru galben si portocaliu – morcovi, coji de citrice; pentru albastru – frunze de varza rosie; pentru verde – frunze de spanac etc. Este bine sa se procure oua albe pentru vopsiri frumoase, sa fie curatate cu apa calda (fara detergenti), sa fie fierte incet in apa cu putina sare, apoi sa se adauge putin otet si sursa de colorant. Foarte comod este sa se fiarba ouale in apa in care au fiert mai intai foile de ceapa, de exemplu. Aceste experimente asigura si placeri deosebite in arta de a face.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.

Ce trebuie sa stim despre cozonaci

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), fabricat/distribuit de 13 producatori, cu gramajul cuprins intre 325 g si 1000 g, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.

Continutul de cacao la produsele analizate variaza intre 0,5% si 2%.

Niciunul dintre produsele analizate nu respecta reteta traditionala a cozonacului (faina tip 000, lapte dulce, zahar, oua, unt, umplutura de diferite tipuri).

La 65% dintre produsele analizate nu se mentioneaza tipul de faina de grau folosita la fabricarea cozonacului. Un singur producator de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale caror produse au fost analizate, declara ca foloseste faina tip 000. In cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari.

„Cozonacul industrial este un produs care, in cele mai multe situatii, nu mai are nimic din gustul si savoarea cozonacului traditional. In compozitia acestuia exista ingrediente care au denaturat reteta produsului, cum ar fi: srot de soia, spartura de soia, faina de soia degresata, otet din vin, fibre de cartofi, faina de porumb, amidon de porumb etc, la care se adauga coloranti, conservanti si indulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor sa cumpere cozonac numai dupa o atenta verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate si sa fie circumspecti la anumite mentiuni nutritionale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip”. Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.

Top 10 cozonaci aditivati se afla aici.

Ce trebuie sa stim despre vinuri

In asocierea vinului cu preparatele culinare exista cateva reguli pe care le vom enumera mai jos. De retinut insa, pentru cei mai curajosi in experimentarea acestor asocieri, este ca regulile sunt facute pentru a fi... incalcate. Oricum, dincolo de acest aspect non-conformist, trebuie precizat de la inceput ca exista niste reguli de baza, stabilite dupa numeroase experimente facute de-a lungul evolutiei bucatariei moderne.

„Armonia dintre felurile de mancare si vinurile servite creeaza o stare de satisfactie si multumire pentru orice consumator, iar capacitatea de a alege sau propune vinul cel mai bine adaptat situatiei este unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a unui serviciu din restaurant sau in fata invitatilor, daca suntem gazde. Orice preparat culinar poate contine unul sau mai multe din cele cinci elemente de baza ale gustului: dulce, acru, sarat, amar si umami (un al cincilea element component al gustului, descoperit de japonezi la inceputul secolului, care desemneaza capacitatea proteinica a unei mancari). Aceste nuante isi pun amprenta si asupra gustului vinurilor.

VINURILE ROSE se pot asocia oricarei compozitii gastronomice.

VINUL SPUMANT se poate servi la o masa de la inceput pana la sfarsit.

VINURILE ROSII se servesc la temperatura camerei, iar atunci cand sunt pastrate in pivnite se aduc la temperatura de servire cu cateva ore inainte de masa. Vinurile rosii speciale se prezinta pana la 22°C. Vinurile albe se servesc intotdeauna reci. Cu cat vinul este mai vechi, mai dulce, mai licoros ori mai spumant, cu atat se serveste mai rece.

VINURILE NOI se servesc inaintea celor vechi.

VINUL SEC se serveste inaintea celui demisec si dulce.

VINUL ROSU se serveste dupa vinul alb sec si demisec.

VINURILE VECHI se recomanda iarna, indeosebi cele rosii.” Prof. univ. dr. Dan BOBOC, Decan, FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI SI PRESEDINTE EXECUTIV AL ASOCIATIEI DEGUSTATORILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA - ADAR.

*Informatii oferite de APC Romania. Articolul complet poate fi citit AICI.

Foto homepage: Gts / Shutterstock.com