Studiu: Cum a fost afectată viața profesională și personală a femeilor în timpul pandemiei

Comunicat de presă

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei împreună cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions continuă publicarea datelor studiului despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români (februarie 2021). Din concluziile cercetării reiese faptul că, în multe dintre aspecte, femeile au resimțit mai puternic pandemia, efectele acesteia afectând modul de desfășurare al vieții lor profesonale și personale, într-o măsură mai mare decât cea a bărbaților.

Care au fost principalele efecte ale pandemiei asupra vieții profesionale a femeilor din mediul urban?

► Femeile din mediul urban au resimțit mai puternic pandemia și efectele acesteia, cu atât mai mult cu cât au fost expuse, dintr-o dată, mai multor situații de gestionat și au fost nevoite să îndeplinească mai multe roluri în același timp:

► 27% dintre femeile din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă în timpul pandemiei, tot timpul sau aproape tot timpul (vs doar 15% dintre bărbați), în timp ce 23% au lucrat și de acasă, și de la birou/locul de muncă;

► 44% consideră viața profesională mai dificilă decât înainte de pandemie (vs. 30% bărbați);

Foto: De la Jacob Lund /Shutterstock

► 42% dintre femei au declarat că volumul de muncă a fost mai dificil de gestionat în timpul pandemiei decât înainte (vs. 32% dintre bărbați);

► 42% dintre femei consideră că planul de dezvoltare a carierei a fost mai greu de urmat (vs. 30% bărbați);

► Pe de alta parte, aproximativ 67% dintre femei consideră că relațiile cu colegii și cu șeful direct au rămas la fel și în timpul pandemiei (vs.70% dintre bărbați).

Ce dificultăți au întâmpinat femeile din mediul urban în timpul pandemiei în plan personal?

► 46% dintre ele declară că au simțit mai acut oboseala, iar 43% au resimțit momente dese de iritabilitate (vs.doar 27% dintre bărbați);

► Aproape jumătate dintre femeile din mediul urban (48%) au declarat că s-au simțit neliniștite (au experimentat stări de anxietate) în timpul pandemiei (vs. 25% dintre bărbați), și 40% dintre ele au experimentat dificultăți legate de somn;

► Relațiile cu familia au fost mai dificil de gestionat în timpul pandemiei de către 24% dintre femeile din mediul urban (vs. doar 10% dintre bărbați);

►Peste jumătate dintre i femeile din mediul urban au suferit o deteriorare a rutinei legată de mișcare: 58% (vs 48% dintre bărbați).

Toate aceste date reprezintă încă un semnal de alarmă în ceea ce privește posibilitatea ca femeile să fie o categorie vulnerabilă, privind dezvoltarea anumitor afecțiuni sau probleme de sănătate mentală, în strânsă legătură cu pandemia. Conform Organizației Mondiale a Sănătații (OMS), depresia, anxietatea, suferința psihică, violența sexuală, violența în familie și consumul de droguri afectează femeile într-o măsură mai mare decât bărbații din diferite țări și în diferite contexte, la nivel global. De asemenea, tulburările depresive reprezintă aproape 41.9% din dizabilitățile cauzate de tulburările neuropsihiatrice în rândul femeilor, comparativ cu 29.3% în rândul bărbaților.

„Sănătatea psihică a femeilor reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de păstrare și recuperare ai sănătății unei populații, tocmai prin contribuția lor la dezvoltarea tuturor ariilor semnificative pentru evoluția unei societăți cum sunt educația și sănătatea, dar și prin prezența lor numeroasă în instituții. Schimbările pe care le-a adus pandemia în 2020 a crescut vulnerabilitatea lor la dezvoltarea unor simptome de anxietate și depresie care pot duce la instalarea unor disfuncții sau tulburări psihice pe termen lung în absența unor factori, programe, strategii de protecție.

Invităm întreaga societate civilă să se implice în stimularea sănătății fizice și psihice a femeilor, folosind ceea ce studiul nostru, alături de alte studii din literatura de specialitate, a demonstrat: receptivitatea și disponibilitatea femeilor pentru învățare, dezvoltare, remodelare și transformare. Acestea sunt aspecte cheie în dezvoltarea rezilienței și progresului în toate ariile personale și sociale.”, afirmă Diana Vasile, presedinta Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei.

Citiți continuarea pe pagina următoare >>>

---

---