Creează ilustrații botanice unice: Povestea artistei Irina Neacșu, expozantă internațională la Sydney și Londra, care a demonstrat că se poate face business din artă și în România

“Într-o viață de om, e mai degrabă imposibil să nu îți dorești să faci altceva, să fii altcineva, să evoluezi, să te expui altor stimuli, să primești alte întrebări și să te descoperi căutând răspunsurile”. A fi creativ înseamnă să fii disponibil să explorezi, să reinventezi… Frumoasă definiție a căutărilor umane, nu?

Pentru toate acele suflete de artist (și nu numai) care s-au întrebat vreodată dacă se poate trăi din artă și din manifestarea propriei creativități, dacă o pot aduce vreodată la rang de business și transforma într-un mod de existență complet, Irina Neacșu este cel mai frumos și motivant exemplu că da, se poate. Irina este un artist multidisciplinar, designer și artist botanic, membru al "American Society of Botanical Artists", dar și un antreprenor complex care a reușit să își creeze un brand de rang internațional. A urmat școala de arhitectură, dar s-a întors la pasiunea sa dintâi, chemarea sa dintotdeauna, arta botanică. Participant la numeroase expoziții și târguri internaționale de artă botanică cu diverse proiecte și colecții, Irina a expus la Sydney în 2021, iar în 2022 va expune la Saatchi Gallery în Londra și va lua parte la o rezindență în Washington.

Dacă iubești natura la fel de mult precum o iubim și noi, nu ai cum să nu rămâi uimit de diversitatea, splendoarea și minuțiozitatea universului recreat și reinventat pe materiale textile, tapițerie, scaune, tablouri. Modul în care Irina transpune universul botanic în pictură, grafică, design, artă aplicată este fascinant. Ilustrațiile sale botanice sunt unice în România și, prin intermediul lor, Irina ne țese povești. Povești despre realități din alte vremuri, povești despre emoții abstracte, povești despre credo-uri vizionare, povești pentru oamenii care rezonează cu felurile diferite de exprimare, ne spune ea…. Dar vă lăsăm în compania Irinei Neacșu pentru a vă dezvălui bucăți din arta, sufletul și povestea sa, dar și cum a reușit să dea talentului și creativității sale și forma unui business de succes.

De unde această atracție pentru lumea botanică? De unde atâta inspirație și creativitate ca să o transpui în atât de multe manifestări, posibilități și forme?

Probabil o atracție intuitivă, susținută în timp prin studii și practică în istoria artei, design și arhitectură, au intors atenția mereu în aceleași puncte. În anii de formare mi se părea ca fiind, poate, unul dintre cele mai dificile aspecte ale unei meserii creative, acest aspect al găsirii unui limbaj emoțional propriu, pe care să îl tot pot regenera fără a simți că am rămas fără inspirație. Cred că autenticitatea artistică vine din identificarea cu propriile modele și teme alese. Sunt artiști care sunt atrași de subiecte sociale sau politice, de teme istorice sau de motive folclorice etc. Pentru mine, natura rămâne sursa absolută de inspirație. Trăiesc, de mică, cu dor și nostalgie pentru tihna vacanțelor la țară, pentru libertatea și sublimul peisajului. Și probabil că vobesc despre asta în toate gesturile mele creative.

Foto: expo IrinaNeacsu_Art Yourself Gallery

Atelierul Irina Neacșu din Brașov pare a fi spațiul perfect pentru a găzdui minunatele tale creații: într-un oraș mai aproape de natură, într-o casă cu istorie și tradiție. Cum ai ales noile tale coordonate de spațiu și ai decis să te muți din București?

Cred - la modul cel mai serios - că spațiul ne alege pe noi, cum s-ar spune, la momentul potrivit, adică atunci când nu opunem rezistență, când acceptăm cursul lucrurilor și știm emoția spre care tindem. Eu mi-am mai manifestat dorința, în diferite ipostaze, de a face o schimbare, însă nu am găsit contextul și nu am insistat în căutări, până când totul s-a aliniat într-un curs firesc. O sumă de coincidențe, să zicem. Spațiul atelierului îmi oferă multă liniște și Brașovul - multă inspirație.

Care sunt cele mai importante aspecte pe care le ai în vedere atunci când creezi artă botanică și o transpui în tapițerii, accesorii pentru casă, piese de mobilier sau diverse obiecte cu o utilitate practică? Parcă se transformă sub mâna ta, le dai și lor suflet și le țeși povești…

Arta botanică, deși poate rămâne la granița foarte fină cu un gest mimetic, este pentru mine o expresie personală. Fiecare lucrare este investită cu multă emoție, care mă conectează puternic de momentul în care lucrez, de modul de alegere a subiectului de lucru, de metaforele pe care, subconștient, le transmit. Cred că arta rămâne un canal foarte important de transmitere și decodificare de emoții, și cred ca este esențial, ca artist, să știi ce mesaj vrei să transmiți. Apoi, designul, tehnica, produsul… toate urmează un curs firesc al producției.

Foto: expo IrinaNeacsu_Art Yourself Gallery

Ai reușit să aduci din nou în centrul atenției (într-un mod modern) ceea ce ne-a bucurat dintotdeauna sufletul de om – florile și plantele, parte din natură. Ce ai învățat din acest periplu artistic atât de minuțios în universul florilor? Ce ar trebui să ne spună și nouă florile?

Florile vorbesc mult despre echilibru - frumusețe asumată fără orgoliu, încredere fără trufie, acceptare fără umiliniță, libertate fără rătăcire, apartenență fără limitare.

Ești un artist multidisciplinar (designer și artist botanic) și un antreprenor complex. Cum se îmbină latura ta de artist (creatoare) cu cea pragmatică, de femeie care conduce un business, organizează cursuri, dezvoltă un brand?

Greu, de multe ori. Dar se îmbină. Eu am ales așa. Nu știu daca este o rețetă. Poate un artist care face artă after work degrevează lucrările de aspectele pragmatice, dar poate că un artist care devine antreprenor va avea mereu motive să împingă standardul mai sus. Nu știu cum sunt alte cazuri, alte opțiuni. Eu nu îmi pot imagina viața mea altfel, deși de multe ori obosesc, sunt frustrată pentru că nu am timp destul de creație, însă astea sunt doar câteva din ciclurile emoționale ale unui artist în general. Mă bucur că pot fi un exemplu - de artist care trăiește din artă, de artă devenită business, de femeie antreprenor. E o mare diferență între o pasiune și o meserie. Nu aș încuraja neapărat viziunea romanțată a realității și, totuși, nimic nu se compară cu bogăția resurselor interioare pe care le avem și pe care atât de rar le accesăm în plenitudinea lor.

Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, cum vezi tu viitorul artei botanice? Crezi în el?

Și eu folosesc programe digitale, desenez uneori pe tabletă, mixez tehnicile și mă bucur de felul în care acestea se completează. Noi nu mai documentăm specii noi, ci specii pe cale de dispariție. Nimeni nu ar fi putut prezice asta. Așadar, cred că arta botanică, mereu o formă artistică de nișă, își va continua drumul și va servi în continuare documentării, dar și designului și științei.

Care a fost drumul tău de la arhitectură la ilustrație, design, grafică și pictură botanică? Au ceva în comun aceste domenii aparent atât de diferite, ți-a fost de folos arhitectura în devenirea ta artistică?

Cred că școala de arhitectură a fost cea mai bună alegere. Mi-a oferit exact echilibrul asta dintre creativitate și o viziune pragmatică. Iar asta m-a ajutat in tot ce am făcut mai departe. Ilustrația, grafica, design-ul, arta botanică - toate sunt limbaje în care se spun povești. Povești despre realități din alte vremuri, povești despre emoții abstracte, povești despre credo-uri vizionare. Sunt toate povești pentru oamenii care rezonează, după caz, cu felurile diferite de exprimare. Eu dau credit schimbării și ideii că, într-o viață, e mai degrabă imposibil să nu îți dorești să faci altceva, să fii altcineva, să evoluezi, să te expui altor stimuli, să primești alte întrebări și să te descoperi căutând răspunsurile. De aceea, cred că a fi creativ presupune disponibilitatea explorării și reinventării.

Foto: Fine Art Vision 2021_Deschidere_NE-UITARE

Ai participat la numeroase expozițîi și târguri internaționale de artă botanică cu diverse proiecte și colecții. Care a fost feedback-ul general lega de creațiile tale? Cum se simte această experiență de expozant internațional, este dificil pentru un artist să ajungă să expună la acest nivel?

Aș zice că da, este dificil. În 2022 voi expune la Saatchi Gallery în Londra și voi lua parte la o rezindență în Washington. Acestea sunt mai degrabă, în sine, un fel de premii. Vin sub formă de invitații, nu se pot întâmpla fără un parcurs susținut și de foarte înaltă calitate, în prealabil. Feedbackul poate fi bun sau mai puțin bun - recunosc că am avut parte de ambele - iar asta este minunat. Lipsa unui feedback este mult mai dramatică decât un feedback negativ. Fără feedback nu poți crește, nu știi unde stai. În ultimii ani mă bucur constant de feedback pozitiv, dar și aceasta este o realitate fragilă, știu că trebuie atent ocrotită și susținută.

Te-au influențat în vreun fel ceilalți artiști internaționali (sau stilul lor de artă) în arta ta viitoare? La nivel național, simți că ai parte de suficientă susținere ca artist?

În mod sigur m-au influențat, încă mă influențează artiști internaționali și probabil că cel mai tare mă influențează contactul direct cu ei, poveștile lor, realitățile acestei “străinătăți” care nu este atât de străină de cea românească. Afli, spre exemplu, că arta nu este o chestiune facilă nicăieri, că nu este ok să blamăm lipsa de educație a publicului român vizavi de un soi de vis american în care succesul ține doar de prezență. Contactul cu o comunitate mai largă de artiști este vitală, aș zice. La nivel național am mare susținere, din partea clienților mei, mai ales. Fără ei, lucrurile nu și-ar fi găsit un rost și, indiferent de cât de greu e uneori sau cât de frustrant poate deveni procesul de acomodare a pretențiilor unor clienți, sunt pe deplin recunoscătoare pentru felul în care comunitatea din jurul meu mă susține.

Ai lansat un concept inovator, acela de “retreat de artă”. Cum ți-a venit această idee? În calitate de organizator și profesor de artă, cum ai experimentat retreat-urile de până acum și cum le-au perceput participanții? Intenționezi să organizezi astfel de retreat-uri și pe viitor?

Conceptul de "retreat" sau uneori prezent în varianta tradusă - retragere - implică schimbarea de mediu cotidian pentru câteva zile în favoarea unui loc liniștit, menit să inspire și să susțină introspecția. În acest sens, un retreat nu este o școală. Se pot deprinde tehnici noi, se pot învăța tot felul de lucruri, dar elementul cel mai important este ca prin practicarea unei activități, prin însușirea unei rutine noi, participanții să se reconecteze cu propriul sine, să găsească liniște, acceptare, motivație etc. Pot fi retreaturi care implică diverse practici individuale cum ar fi yoga, surf, pictură, scriere, muzică etc. Arta botanică este, în sine, instrospectă, individuală, slow. Fiecare se regăsește în ritm propriu, prin legătura cu subiectele botanice, prin observație, studiu, manevrarea culorilor. Retreat-urile de artă botanică pot include și activități complementare, foraging, ecoprint, caligrafie etc. În luna mai, vom relua și anul viitor retreatul de la Viscri, apoi planificăm unul dedicat peisajului, în toamnă. Ateliere de artă botanică, axate pe învățarea unei tehnici anume, vor mai fi între timp la Cincșor în luna martie și la Brașov în cursul verii.

Pentru tine arta este un refugiu sau un stil de viață/ o modalitate de a te conecta mai bine cu momentul prezent și cu ceea ce îți place în jurul tău?

Ambele :). E un stil de viață, aș zice, pentru că este meseria mea, dar și pasiunea și interesul principal. Însă este și modul de reîncărcare, de regenerare, și poate în acest sens un refugiu. Însă nu aș spune că arta este pentru mine un refugiu în sensul unui loc de ascundere, de pauză. Cred că mi-aș putea imagina viața cu multe din ingredientele actuale schimbate sau modificate, dar toate scenariile ar include arta ca formă principală de exprimare.

Spune-ne câteva cuvinte și despre Cembra Art School, școala de meserii creative pe care ai inițiat-o recent. Cu ce tipuri de cursuri și diplome acreditate îi aștepți pe cursanți, ce pot învăța din ele? Care este mai exact procesul de înscriere?

Cembra este un proiect recent, un copil de pandemie, cum se spune. Vine în continuarea activității mele didactice susținută anterior în atelier sau în cadrul altor instituții (Facultatea de Arhitectură București, Fundația Calea Victoriei, Dalles Go) și este o evoluție firescă de cooptare a altor lectori complementari pe domenii creative în strânsă legătură cu plantele, peisajul, flora. Cembra este un proiect social dezvoltat pe zona centru, așadar la toate cursurile, fie ele de tip workshop sau de lungă durată, avem câteva burse sociale pe care le acordăm celor cu domiciliul în zona centru și cu acte care să ateste eligibilitatea pentru burse.

În vara am organizat 4 școli de vară - design floral, design de grădini și două sesiuni de ilustrație botanică, retreaturile, urmând în toamnă workshopul de artă botanică susținut de artista irlandeză Mary Dillon, și cursul acreditat de peisagism care este în curs. Workshopurile pot avea câteva ore sau câteva zile, varianta de școală de vară fiind cea mai intensivă. Cursurile acreditate se desfășoară pe parcursul a câteva luni și sunt de calificare în domenii creative precum peisagism, artă textilă, design grafic, ilustrație. Lectorii invitați sunt buni profesioniști, formatori cu experiență, din țară sau de peste hotare. Toate detaliile sunt pe site și acolo se pot face și înscrierile - www.cembraartschool.com. Denisa, colega noastră, este disponibilă la distanță de un mail pentru orice întrebări.

Care a fost pentru tine colecția sau lucrarea cea mai dragă sufletului tău? Ce presupune execuția unei ilustrații botanice, este un proces laborios?

Cred că colecția asta, cea mai dragă, tocmai este pe cale să ia naștere, ca răspuns la invitația de a expune în primăvara anului viitor la Saatchi. Altfel, în categoria lucrărilor pe care nu vreau să le vând este Viscum Album, o lucrare în grafit care a fost expusă în Sydney în 2021, și la care am lucrat mai mult decat am crezut vreodată ca am, ca și disponibilitate, răbdare și entuziasm.

Procesul este laborios, o lucrare poate dura zeci, dacă nu sute de ore (viscum a durat peste 200 ore de lucru intens), iar din punctul acesta de vedere, arta botanică face apel la multă dedicare și atenție la detalii. Mie aceasta muncă mi se pare meditativă, curățătoare, vindecătoare. Altora li se poate părea plictisitoare sau obositoare. De aceea aș zice, dacă nu ai încercat până acum, nu veni la un atelier de o zi ca să vezi dacă îți place. Vino la o școală de vară de o săptămână, să ai timp să-ți placă și displacă, să experimentezi și entuziasmul, și dezamăgirea, și să înțelegi cu adevărat dacă ți se potrivește.

---

---