Comisia Europeana a decis ca Directiva Pasari si Directiva Habitate, fundamentul legislativ in domeniul protejarii naturii in UE, vor fi mentinute in forma actuala. Decizia luata in cadrul unei dezbateri a Colegiului comisarilor europeni vine dupa doi ani de incertitudine in privinta viitorului Directivelor si, implicit, a celor peste 27.000 de arii naturale si peste 1.400 de specii protejate de acestea. Comisarii europeni au recunoscut totodata ca problema adevarata consta in modul de aplicare a acestei legislatii, care pana acum a fost defectuos in mare parte, si au decis sa elaboreze un plan de actiune pentru imbunatatirea implementarii.
Comunicatul emis de Comisie releva ca „provocarile si problemele identificate se refera in principal la managementul si investitiile insuficiente in reteaua de arii naturale protejate Natura 2000, precum si la cateva deficiente locale [la nivel national] cum ar fi intarzieri, dificultati in obtinerea de avize pentru proiecte si lipsa unor evaluari adecvate in sprijinul gestionarii speciilor. Evaluarea [Fitness check] a Directivelor Natura 2000 a identificat nevoia de a imbunatati aplicarea Directivelor si coerenta lor cu gama mai larga de obiective socio-economice, incluzand politicile UE in domeniul energiei, agriculturii si pescuitului.”
Acest rezultat vine in urma unei campanii-record cunoscuta drept #NatureAlert, care a fost condusa timp de doi ani de WWF, Birdlife, Friends of the Earth si European Environmental Bureau. Peste jumatate de milion de cetateni europeni au solicitat Comisiei sa mentina aceste acte normative si sa le aplice.
Directivele Natura 2000 sunt fundamentale in efortul de oprire a fenomenului de pierdere a biodiversitatii in Europa [3], oferind un „scut de protectie” pentru peste 1.400 de specii vulnerabile sau amenintate cu disparitia si pentru peste 27.000 arii naturale protejate ce insumeaza circa 1 milion de km2 de habitate naturale valoroase. Acestea se bucura, de asemenea, de o larga recunoastere in comunitatea de experti, fiind aparate de oameni de stiinta, dar si de europarlamentari, reprezentanti din mediul de afaceri, guverne ale Statelor Membre si de societate.
Organizatiile de mediu care au luptat in ultimii doi ani pentru ca Directivele Natura 2000 sa ramana neschimbate, dar sa fie cu adevarat respectate si implementate la nivel national, au primit verdictul din dezbaterea Colegiului comisarilor europeni cu entuziasm si recunosc ca munca grea abia urmeaza, pentru ca decizia luata si masurile care se vor propune, legate de implementare, sa dea roade pentru natura si pentru oameni. Masurile de imbunatatire a calitatii aplicarii legislatiei vor trebui sa „atace” factorii care au fost identificati ca provocatori de pierderi in ce priveste biodiversitatea, mai cu seama extinderea agriculturii industriale.
Foto: Copyright Wild Wonders of Europe, Staffan Widstrand, WWF
In Romania exista 583 de arii naturale protejate prin legislatia Natura 2000 si un raport WWF-Romania din septembrie 2016 a aratat cum managementul deficitar al acestora, la nivel central si regional, impiedica sau ingreuneaza conservarea biodiversitatii si crearea de oportunitati socio-economice pentru comunitatile locale. Principalele probleme identificate sunt urmatoarele:
1. Desi Romania a reusit sa transpuna la nivel national legislatia europeana pentru conservarea naturii (Directivele Natura 2000), aceasta nu este suficient de bine corelata cu legislatia din alte domenii precum energia, transporturile sau agricultura, principalele domenii care cauzeaza si accelereaza, in mod dovedit, degradarea si pierderea biodiversitatii.
De exemplu, in agricultura se favorizeaza inca productia la scara mare/industriala si de tip monocultura care elimina toate calitatile si functiile benefice pe care natura le furnizeaza plantelor si solului, climei, biodiversitatii si, in final, oamenilor. Infrastructurile de transport (in special rutier si naval) nu integreaza suficient masuri de protejare a biodiversitatii (de exemplu, a carnivorelor mari sau a sturionilor care pentru a se reproduce si a-si procura hrana trebuie sa migreze pe distante mari), infrastructura verde care sa permita aceasta migratie fiind aproape inexistenta in Romania.
Productia de energie din surse regenerabile (in special microhidrocentralele) se bazeaza pe o legislatie deficitara si invechita ce nu tine cont de impactul asupra naturii si pe evaluari/studii de mediu incorecte, efectuate de evaluatori slab calificati si remunerati chiar de catre investitori.
Foto: Copyright Dan Dinu
2. Romania a desemnat pana acum 583 de arii protejate Natura 2000, acoperind aproape 25% din teritoriul national, insa persista unele lacune in domeniul gestionarii efective a acestor zone valoroase. Exista inca situri Natura 2000 fara custozi si fara plan de management (instrumentul principal in gestionarea ariilor protejate). Managementul ariilor protejate este afectat si de slaba baza stiintifica privind speciile si habitatele de pe teritoriul lor, absenta de-a lungul timpului a fermitatii politice si slaba coordonare a retelei Natura 2000 de la nivel central, sub-finantarea si lipsa platilor compensatorii pentru proprietarii/administratorii de terenuri, nivelul scazut de informare la nivel local cu privire la drepturile si obligatiile proprietarilor/concesionarilor de terenuri aflate pe suprafata ariilor protejate, precum si insuficienta participare publica in deciziile pentru avizarea de planuri/proiecte/activitati pe suprafata acestor arii protejate.
3. Costurile aferente managementului siturilor Natura 2000 din Romania au fost estimate la cel putin 412 mil. Euro/an, respectiv 503,9 mil. Euro/an pentru o acoperire optima, insa alocarea financiara din fondurile europene pentru perioada 2014-2020, pentru intreg sectorul biodiversitatii (deci nu numai Natura 2000), este de 203 mil. Euro/an. Asta desi ariile naturale protejate „intorc” comunitatilor locale si societatii in general beneficii socio-economice si de sanatate publica inestimabile. La nivel european, beneficiile asociate retelei Natura 2000 au fost estimate la 200-300 mld. Euro/an si 4.5-8 mil. de locuri de munca, de pilda prin serviciile de turism si recreere.
4. Exista o problema de transparenta in cazul investitiilor cu potential impact semnificativ asupra integritatii unui sit Natura 2000 si a comunitatilor locale. Tendinta investitorului, din experienta WWF (mai ales in cazul microhidrocentralelor), este aceea de a minimiza impactul si de a discuta proiectul doar la nivelul autoritatilor publice care avizeaza un astfel de proiect. Obligatia minima legala de a afisa un anunt la usa primariei sau de a-l publica intr-un ziar local de cele mai multe ori prea putin citit de membrii comunitatilor locale, ori publicarea selectiva a unor astfel de informari pe website-urile autoritatilor de mediu nu pot asigura o informare suficienta sau implicare a celor interesati sau afectati.
Reactiile organizatiilor din coalitia de campanie #NatureAlert, dupa decizia comisarilor europeni din data de 7 decembrie 2016:
Andreas Baumueller, Director resurse naturale in cadrul WWF European Policy Office: Astazi avem o intelegere unanima: legislatia europeana pentru natura este adecvata scopului ei de a proteja natura si sanatatea noastra. Comisia Juncker trebuie sa deschida acum un nou capitol in care sa propuna un plan de masuri bine adresate pentru a rezolva problemele de insuficienta implementare a acestei legislatii si pentru a descuraja proiectele distructive. Valoarea unei legislatii se vede nu doar in modul in care este conceputa si scrisa pe hartie, ci mai ales in modul in care este aplicata!
Diana Cosmoiu, Specialist regional politici publice WWF-Romania: WWF-Romania a adus o contributie esentiala la aceasta campanie europeana de succes printr-o abordare complexa ce a implicat colectarea studiilor de caz locale pe care, alaturi de alte cazuri din alte State Membre, s-a construit campania europeana, coalizarea ONG-urilor nationale relevante (in special a Federatiei Coalitia Natura 2000), constientizarea presei si a cetatenilor romani cu privire la beneficiile cadrului legislativ european Natura 2000 si la riscurile aferente modificarii acestuia, implicarea cetatenilor in diverse actiuni de dialog cu factorii de decizie din Romania si Uniunea Europeana (actiuni prin care romanii, alaturi de ceilalti cetateni europeni, au pus umarul la mentinerea Directivelor N2000 in forma actuala). Nu in ultimul rand, apreciem suportul deschis si constant al Ministerului Mediului manifestat in diverse ocazii la nivel european, pe aceasta tema. S-a demonstrat astfel ca pretul pierderii ultimelor colturi de natura salbatica din Romania si Europa este prea mare, iar compromisul a devenit inacceptabil.
Robbie Blake, membru al echipei de campanie din cadrul Friends of the Earth Europe: Natura, in starea ei actuala de vulnerabilitate, a reusit sa scape de o lovitura majora azi. Natura este esentiala pentru noi toti, pentru sanatatea si bunastarea noastra, iar decizia de a pastra una dintre cele mai importante si apreciate legislatii din Europa este fireasca – in fapt, acestea nu ar fi trebuit, din capul locului, sa fie puse la indoiala. Aceasta este o infrangere pentru toti cei care cauta sa diminueze protectia naturii sub falsa pretentie de a reduce birocratia.
Ariel Brunner, Director politici publice in cadrul Birdlife Europe: Decizia Comisiei Europene de a pastra legislatia pentru natura arata ca vocile a peste jumatate de milion de cetateni care au cerut acest lucru, precum si implementarea legislatiei, au fost auzite. Natura este o valoare inestimabila in societatea noastra si este esentiala pentru supravietuirea noastra. Aceasta este si o victorie a cooperarii europene, in conditiile in care natura nu cunoaste granitele politice si administrative.
Pieter de Pous, Director de politici UE in cadrul European Environmental Bureau: Trebuie sa luam in considerare nu numai faptul ca natura este critic sub-finantata, dar Politica Agricola Comuna (CAP) continua sa aiba un impact negativ asupra mediului natural, prin finantarea fermelor mari care polueaza cel mai mult si care duc astfel costul prezervarii naturii la cote si mai mari.
Cu cat reformarea CAP si alinierea ei cu obiectivele de mediu dureaza mai mult, cu atat mai dificil si mai costisitor va fi sa oprim pierderea biodiversitatii. Comisia Europeana trebuie sa porneasca o regandire fundamentala a CAP pentru a se asigura ca aceasta recompenseaza fermierii care protejeaza, prin practicile lor agricole, natura din Europa si resursele naturale de care depinde atat de mult agricultura insasi – apa si solul.
Iti recomandam cele mai bune vesti din lume in materie de ecologie si social: 50++ motive pentru care anul 2016 a fost un an extraordinar!
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară