Mitul Deconstruit. Picturi de Valentin Rozsnyai

Anul trecut, cand Zagrebul a initiat o serie de evenimente de anvergura pentru a marca intrarea in Uniunea Europeana, a organizat in octombrie o expozitie internationala de picturi inspirate din opera lui Picasso cu prilejul comemorarii a 40 de ani de la disparitia artistului. Peste 100 de lucrari au fost selectionate apartinand a 36 de artisti din Canada, China, Croatia, Ecuador, Franta, Malta, Peru, Romania, Rusia, Slovenia si Serbia. Valentin Rozsnyai nu a pregatit o lucrare anume pentru o expozitia „Omagiu lui Picasso“, ci a ales o pictura pe care o realizase in 2011, intituland-o „Moment Dionisiac“.

Juriul international i-a acordat Placheta de aur – singurul care a primit aceasta distinctie – si nu este de mirare intrucat fata de alte lucrari, direct inspirate din stilul marelui artist de a fragmenta si reconstrui figurile si obiectele, in pictura sa intalnim fragmentari geometrizante care au o evidenta amprenta proprie: ample, contrastate cromatic, cu o re-compunere proprie. Maniera astfel rezultata poate crea privitorului grabit impresia de pictura abstracta, in mai multe dintre compozitiile sale.

Dar Valentin Rozsnyai nu poate fi incadrat intr-un soi de curent neo-cubist, cu trimiteri la constructivism sau suprarealism, ceea ce el insusi denumeste „retro-modernism“, deoarece mai are o pasiune in afara picturii. O pasiune intelectuala, usor de transpus plastic, cum au si facut-o atatia pictori de-a lungul veacurilor. E vorba de meditatia asupra stravechilor mituri, pe care le diseca si le reinterpreteaza conform sensibilitatii sale de traitor in vremurile contemporane.

De-constructie a imaginii, de-constructie a mitului, de-constructie a reprezentarilor plastice cele mai cunoscute ale mitului sunt cele trei directii pe care pictorul le abordeaza in aceasta expozitie. Deconstructia mitului si reconstituirea lui prin prisma intelesului lui Rozsnyai este sustinuta plastic de deconstructia imaginii in fragmente ca niste uriase pietre pretioase fatetate, uneori cu transparente, mai ales la suprapuneri, recompuse in fiinte, arhitecturi si peisaje. Si, in sfarsit, distorsionarea suprafetelor si recompunerea lor intr-un continuu, proprie curentului arhitectural, pentru a obtine o aparenta dezordine, in realitate foarte controlata, intregeste abordarea complexa pe care pictorul o intreprinde in demersul sau artistic.

Garbo

Ultima actualizare: 11 August 2014 @ 01:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo