Femeia monstru, barbatul divin

Monstrul cel frumos se ascunde intr-o pestera indepartata din mijlocul lumii, la capat de perfectiune, mistere si ceturi groase. Rareori, cand o napadesc tristetile cele mari si depresiile cele grele, femeia monstru iese din pestera. Iese pentru ca instinctele i-au dictat deja care o sa fie urmatoarea prada. Iese pentru ca isi doreste nespus sa iubeasca, iar singuratatea ofileste chiar si pe cei mai semeti dintre monstrii.

In afara lumii ei pure si bune, femeia monstru este sugestiv de rea si diabolica. Te face sa te indragostesti de ea prin autosugestie. Privirea ei indrazneata iti sugereaza ca e frumoasa in timp ce cuvintele tale se grabesc sa-i sopteasca adevarul pacatos. Ochii tai o cred. O stiu. Eva e cocheta. Femeia monstru nu se injoseste niciodata sa arunce cu sageata dupa tine. Degetele ei fine nu stiu sa se inclesteze pe arc... Ceva ramas din vechea demnitate de femeie ii pune frane in initierea seductiei. Dar cu cata gratie, inocenta si ipocrizie senina se impiedica in drumul ei spre iesirea din pesterea. Cu cata nonsalanta asteapta ca un cavaler de moda veche sa o prinda de mana, sa o conduca binevoitor inapoi.... Femeia monstru are obrajii mereu imbujorati. Inainte de inventia fardurilor, rosul era involuntar, pus pe piele de soiuri bizare de emotii si zguduiri zdravane de sentimente. N-ai mai putea sa stii cat natural, cat arficial...

Femeia monstru vrea sa faca din orice canapea locul cel mai romantic de pe pamant. Iti soarbe orice rasuflare, iti da cele mai groaznice sfasieri, te duce si iti spune ca l-ai prins pe Dumnezeu de mana ca sa te duca jos in cazne si sa-ti spuna ca greul e mai mult decat ai fi sperat.

Femeia monstru are zece degete la maini, dar, ca printr-o magie absurda coborata din lumi extraterestre, te face sa le vezi doar pe cele doua cum se misca cu talent, fastaceala si deprindere prin suvite de par galbene, rosii, mov, albastre, nazarite parca de un pictor celebru cu talente refulate. Privirile tale nu se tin scai la fustele ei caci a decis in urma cu ceva timp ca fustele sunt demodate. Pe tine, niste pantaloni banali cu dunga nu au picat niciodata atat de provocator, atatator si mincinos.

Femeia monstru nu plange niciodata, dar boceste cu toata arta si tacamul ritualurilor pagane de inmormantare si iti pomeneste vinele si vinovatiile incepand cu stramosul tau Adam. Dar ea, ea coasta din coasta Evei, splendoare din pacatul ei, vina rupta din eternitate? Monstrul te-a facut sa pierzi Paradisul, dar te consoleaza cu Pamantul... Si vrea ca impreuna sa-l stapaniti sanatosi si fericiti, in zumzet de bebelusi si manifestari de dragoste materna. Vrea, ca impreuna cu ea, sa dai esenta vietii. Monstrul nu-si arunca vinele si vinovatiile pe propria cocoasa decat in tacere. Sau cand orice urma de barbat, picior, ochi, os si dinte nu se afla prin preajm, la mai putin de 100 de metri de pestera...

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo