Dacă mama nu e bine, nimeni nu e bine. Despre meseria de doula, rolul acesteia în viața unei viitoare mămici și impactul pe care îl are nașterea asupra unei femei, într-un interviu emoționant cu Nora Niculescu

„Dacă aș fi știut ce este și ce face o doula, poate că nașterea mea ar fi fost altfel”, aceste cuvinte ar putea fi spuse cu ușurință după parcurgerea interviului pe care l-am pregătit cu Nora Niculescu, doula, psiholog și MAMĂ.

Nașterea este una dintre cele mai importante evenimente din viața unei femei, iar felul în care acesta decurge îi poate aduce mamei amintiri frumoase și multă împlinire sufletească, dar și multă frică, tristețe, emoții profunde care îi pot afecta capacitatea de a relaționa cu cei din jur, dar și cu ea însăși.

Sprijinul emoțional pe care îl primește viitoarea mămică din partea partenerului pe parcursul sarcinii este extrem de important și o poate ajuta pe mamă să fie mai liniștită și să se bucure din plin de acele momente unice. Doula vine în sprijinul viitorilor părinți pentru a-i susține pe ambii în această nouă aventură a vieții lor. Meseria de doula este, cum frumos zice Nora Niculescu, o meserie de suflet, iar fiecare femeie trebuie să aibă dreptul la o naștere frumoasă, împlinitoare în care să se simtă în siguranță, sprijinită și apreciată.

Despre cum vine doula în întâmpinarea necesităților unei viitoare sau proaspete mămici ne povestește Nora Niculescu, iar interviul este unul emoționant, care ne arată încă o dată, cât de puternice sunt mamele și cât de multă nevoie este de conștientizarea faptului că nașterea nu este numai despre venirea copilului pe lume, ci și despre renașterea femeii, care intra într-un alt rol, poate cel mai frumos rol al vieții ei, cel de mămică.

Sursă foto: Fotografia Sufletului

Garbo: Bună, Nora! Mă bucur tare mult că te-am găsit și aș vrea să intram mai profund în tot ceea ce înseamnă meseria de doula. Personal, consider că fiecare viitoare mămică trebuie să știe ce este aceea o doula pentru a alege, în cunoștință de cauză, felul în care va decurge nașterea copilului său.

Așadar, ce este o doula și care este rolul acesteia în viața unei mămici?

Nora Niculescu: Doula este o persoană instruită în a oferi sprijin psiho-emotional, informațional și fizic ne-medical mamei și tatălui în diferite etape ale devenirii lor ca părinti. Există astfel doula în timpul sarcinii, doula la naștere și doula post-partum. Însă poate cea mai răspândită este doula la naștere, care este alături de mamă în timpul nașterii, indiferent dacă ea se desfășoară natural, cu epidurală sau prin cezariană.

Garbo: Care este diferența dintre o doula și o moașă?

N.N: Moașa are în primul rând responsabilități medicale. Poate monitoriza un travaliu, poate să evalueze dacă lucrurile decurg OK sau dacă anumite intervenții medicale devin necesare. În măsura în care situația o permite, uneori moașa oferă și sprijin emoțional mamelor la naștere, însă specificul meseriei nu ii permite să fie alaturi de gravidă non-stop, în fiecare moment. Asta pentru că mai are și alte responsabilități sau și alte mame de care trebuie să se ocupe și să aibă grijă în același timp.

Pe când doula are doar responsabilitatea mamei pe care o servește. Tipul de sprijin pe care doula îl oferă este de unu-la-unu și nu este dependent de numărul de ore cât durează travaliul sau de schimbul de ture din spital. În general, doula este acea persoană care este alături de mamă pe toată durata travaliului și a nașterii și până pe la 1-2 ore după naștere. Dar cred ca cea mai importantă diferența între doula și moașă este aceea ca doula nu are competente medicale, focusul ei fiind doar pe oferirea de sprijin psiho-emotional, informațional și fizic ne-medical la naștere. Asta înseamnă că doula încurajează mama, îi validează emoțiile și trăirile, o ajută să înțeleagă ce și de ce simte cum simte, îi explică, în limbaj ne-medical etapele prin care corpul ei trece și, de asemenea, îi poate sugera mamei diferite poziții pe care ea sa le încerce, pentru a ușura disconfortul fizic sau a facilita o progresie mai lină a travaliului. În plus, cu ajutorul a diferite măsuri de confort, doula poate contribui la o experiența mai bună a mamei cu privire la întregul proces și la naștere. Doula poate să-i facă mamei masaj, să-i pregătească și să-i pună comprese, să o ghideze în diferite tehnici de respirației etc.

Garbo: Cât de important este pentru mamă să se simtă sprijinită emoțional și psihic în timpul sarcinii? Cât de mult o poate afecta pe proaspăta mămică o naștere traumatizantă sau o naștere care nu a avut loc așa cum ea și-ar fi dorit?

N.N: Răspunsul scurt este “foarte mult”. În primul rând, o femeie aduce la nașterea copilului sau experiențele sale de o viață. Cele care au modelat-o începând cu perioada copilăriei și cotinuând cu adolescența și perioada adultă. Plus că fiecare om are propriile sale vulnerabilități și temeri, pe lângă punctele sale forte. Toate acestea sunt aduse la naștere, fix așa cum le purtam cu noi la serviciu și în toate relațiile noastre. Însă sarcina este o etapă din viață unei femei care o poate sensibiliza și mai mult, iar nașterea tinde să scoată la suprafață și mai mult aceste lucruri, motiv pentru care mai toate mamele spun ca viață lor s-a schimbat semnificativ odată cu nașterea copiilor lor. Pentru că de cele mai multe ori, suntem puse față în față cu toate aceste vulnerabilități, iar modul în care suntem sprijinite în toată aceasta perioadă poate să ne ajute sau să ne încurce mai tare.

Dacă în timpul sarcinii și al nașterii femeia se simte auzită, înțeleasă, văzută, sprijinita,ea va reuși să intre în experiență devenirii ei ca mamă cu mai multă încredere și cu o oarecare ușurare a sufletului. Dacă însă a avut parte de o naștere traumatizantă sau care s-a desfășurat altfel decât a sperat mama, iar sprijinul uman, emoțional al celor din jur a lipsit sau a fost altfel decât ar fi avut mama atunci nevoie, startul poate fi destul de greu.

De aceea mi se pare atâta de relevantă incidența depresiei post-partum. Asta spune ceva și despre cum s-a simțit mama în timpul sarcinii, al nașterii și în primele luni de după naștere. Trăim într-o cultura în care dezideratul suprem este ca la finalul nașterii, mama și copilul să fie sănătoși. Și bineînțeles că acesta e un lucru esențial, de bază cumva. Însă dacă doar sănătatea fizica ar fi barometrul pentru a avea o mamă bine și fericita, aproape că nu ar mai trebui să existe depresie post-partum. Și totuși, avem atâta de multe exemple că, deși din spital a ieșit mama și copilul sănătoși, tot mai există depresie post-partum în rândul mamelor și sentimente de neîmplinire, regret, teamă, îndoială, frustrare, tristețe și așa mai departe. Toate acestea se reflectă în calitatea relațiilor dintre mama și cei din jurul ei - copil, partener, părinți, prieteni și, chiar și în relația cu ea însăși.

Garbo: Doula poate participa la orice naștere? În cazul operației de cezariană, cum poate doula să îi fie sprijin emoțional mămicii?

N.N: Da, în măsură în care accesul îi este permis de către medic, doula poate fi prezentă atât la nașterile vaginale, cât și la cele prin cezariană. Eu am fost prezentă alături de mame și la mai multe nașteri prin cezariană și, chiar și eu am avut doula la capul meu atunci când l-am născut pe fiul meu, Timotei prin cezariană. În timpul unei nașteri prin cezariana, atenția personalului medical este fix acolo unde trebuie să fie, respectiv pe efectuarea procedurilor medicale. Iar doula poate fi acea persoană care să mențină contactul uman cu mama - să o țină de mână, să o încurajeze, să-i șteargă lacrimile de pe obraji, să o mângâie pe cap, să-i spună ce urmează să se întâmple, să o privească pe mamă în ochi și să o reasigure că toată lumea muncește de zor pentru ca ea și bebelușul ei sa fie în bine și în siguranță. Uneori, medicul anestezist mai face asta, însă în același timp el trebuie să fie atent și la alți parametrii relevanți pentru buna desfășurare a nașterii.

De asemenea, după naștere, dacă politica spitalului o permite, poate continua să fie alături de mamă și de bebeluș, să-i ajute pe amândoi în inițierea alăptării sau să faciliteze contactul skin-to-skin dintre bebeluș și tatăl său.

Garbo: Cum îl putem face pe viitorul sau proaspătul tătic să fie atent și prezent la trăirile pe care mama le simte în această perioadă sensibilă din viața ei? Poate doula să îi fie sprijin și tatălui în această nouă etapă a vieții de familie?

N.N.: În primul rând e bine ca tatăl să fie implicat pe tot parcursul sarcinii. De fiecare dată când mama merge la o ecografie, dacă e posibil, tatăl să-i fie alături. Să participe la cursuri prenatale împreună, viitoarea mamă să-i împărtășească din trăirile ei. Iar dacă tatăl va fi prezent în timpul travaliului și/sau la naștere, doula va avea grijă să sprijine cuplul, nu doar mama. Și după naștere, doula poate explica amândurora la ce să se aștepte, să răspundă întrebărilor și îngrijorărilor lor, să normalizeze anumite etape și să-i încurajeze pe amândoi de-o potrivă. Atât mama, cât și tatăl se confrunta în egală măsură cu emoții, temeri și provocări, iar doula îi privește ca pe un tot unitar.

Garbo: Cum poate ajunge o femeie să practice meseria de doula și ce abilități trebuie să aibă pentru a fi cu adevărat utilă unei mămici în procesul nașterii?

N.N.: Asociația Doula România este entitatea juridică care formează la noi în țară atât doula la naștere, cât și doula post-parum. În principiu oricine poate deveni doula, însă cred că condiția esențială este ca acea persoană să aibă o capacitate reală de empatie, căci fără aceasta, nu poți să fii o doula bună.

În timpul cursurilor de formare, scopul meu este să le ajut pe cele care sunt în formare să deprindă și să-și dezvolte acele “soft skills” care vor face diferența între o doula cu har și un sprijin oarecare. Vorbim mult despre cum identificam nevoile mamei, cum comunicăm cu ea, cum implicam partenerul, care sunt limitele acestei meserii - practic ce face și ce NU face o doula, astfel încât să fie un adjuvant care vine să completeze echipa medicala și nu să o încurce. Sunt 6 săptămâni de curs intense, în care cele care sunt în formare au de parcurs materiale (video și scrise), au de participat la câte un Live Call pe săptămână de aprofundare a părtii practice, au de exersat cu viitoare mame din orașele lor, au de trimis teme de casă la care primesc feedback. Cu alte cuvinte, luăm în serios responsabilitatea acestei meserii de suflet :)

Sursă foto: Andreea Velican

Garbo: Ce impact au ulterior trăirile mamei din timpul nașterii asupra bebelușului?

N.N.: În ultimii ani s-a vorbit parca tot mai mult despre modul în care experiența din timpul nașterii a mamei poate impacta și bebelușul. Și cred că încă va fi un subiect de studiu mulți ani de acum încolo. Ceea ce se știe însă sigur este că modul în care mama se raportează la experiența avută, care este percepția ei despre ce s-a întâmplat, cum s-a simțit ea în acele zile petrecute în spital, influențează modul în care mama se vede pe sine, iar asta în mod evident influențează modul în care interacționează cu bebelușul. Nu degeaba se spune că atunci când mama e bine, toată lumea e bine. Și în egală măsură și reversul e valabil. Atunci când mama nu e bine, nimeni nu e bine. De aceea sprijinul acesta psiho-emotional și informațional corect, bazat pe cele mai recente studii științifice în domeniu, poate face o diferența semnificativă în experiența întregii familii.

Garbo: Există vreo legătură între trăirile mamei din cele 9 luni când este însărcinată și nașterea propriu-zisă? O femeie gravidă liniștită care simte sprijinul partenerului poate avea parte de o naștere frumoasă și împlinitoare?

N.N.: Nu știu dacă m-aș lansa în a face o corelație absolută între cele două. Asta pentru ca nașterea este imprevizibilă și nu este ceva ce să poată fi controlat în cele mai mici detalii. O relație armonioasă și de sprijin din partea partenerului pe perioada sarcinii, cu siguranță contribuie la o sarcină cât mai frumoasă și împlinitoare. Dar nașterea este o experiență de sine stătătoare și de aceea vine cu un pic alte nevoi decât cele din timpul sarcinii. Același lucru fiind valabil și în ce privește nevoile mamei din perioada post-partum, care sunt diferite de cele din timpul sarcinii sau al nașterii.

Garbo: Ce ar trebui să știe viitori tătici despre sentimentele pe care le trăiesc partenerele lor atunci când se pregătesc să aducă pe lume o viață?

N.N.: Cred că ar trebui să știe că mamele se pregătesc într-un fel pentru necunoscut. Că în ciuda tuturor cărților citite sau a cursurilor parcurse, ele vor pași într-o experiență prin care nu au mai trecut până atunci (chiar dacă mama nu e la prima naștere, nu sunt două nașteri la fel și fiecare vine cu propriile surprize). Viitoarele mame au nevoie sa fie văzute și apreciate pentru aceasta călătorie care nu seamănă cu nici o alta. Nici nu mai vorbesc despre efortul fizic uriaș pe care corpul mamei îl depunde, indiferent dacă naște vaginal sau prin cezariană.

Și aș vrea ca tatii să știe ca și perioada post-partum vine cu schimbări emoționale, cu sensibilitate și cu nevoia de sprijin. Deși experiența nașterii se încheie, cea ca părinți abia începe. Și îmi doresc să aibă răbdare și cu mamele, dar și cu ei înșiși.

Garbo: Se poate vindeca povestea unei nașteri traumatizante? Care sunt instrumentele la care o femeie poate apela pentru a-și accepta nașterea dureroasă?

N.N.: Din fericire, da. Se poate vindeca povestea unei nașteri traumatizante. Însă aș vrea ca mamele sa știe că nu doar nașterile cu adevărat traumatizante au nevoie de vindecare. Că și atunci când experiență a fost pur și simplu altfel decât mama a sperat și dacă mama simte că sunt anumite aspecte din naștere care încă tulbură și nu sunt chiar așezate, tot este suficient pentru a-și căuta liniștea și înțelegerea.

Iar ca om care este ca formare psiholog dar și ca mamă care a trecut printr-un proces conșistent de terapie pentru a face pace cu modul în care mi-am adus puiul pe lume, pot spune că cel mai eficient instrument pe care l-am descoperit în acest sens este cel de Birth Story Listening.

În urma cu 6 ani, sub atenta supervizare a lui Pam England, cea care a devenit ulterior mentorul meu, am descoperit și aprofundat ceea ce se numește Birth Story Medicine și al său instrument super profund și eficient de procesare și integrare a experienței nașterii. De-a lungul ultimilor 6 ani mi-am dedicat mult timp lucrului cu mame din toată țara și din lume, care căutau să facă pace cu ceea ce au trăit la naștere (fie că vorbim de experiența fizică sau de cea psiho-emotională) sau să înțeleagă lucruri care au rămas neînțelese o bună bucată de timp după naștere sau care căutau o alta perspectivă asupra experienței avute, una care să elibereze din sentimentele grele aduse de naștere - uneori sentimente de revoltă fată de sine sau fată de alții, alte ori de dezamagire sau tristețe.

Iar paleta de emoții și sentimente vis-a-vis de experiența nașterii nu se oprește aici. Într-o sesiune de Birth Story Listening, sunt alături de mame în experiența lor de procesare a ceea ce s-a întâmplat la naștere. Identificam ceea ce cauzează acele sentimente grele și mergem în profunzime, ascultând cu atenție și empatie ceea ce mama simte și gândește și căutând acel “medicament pentru suflet” de care mama are nevoie pentru a-și rescrie povestea nașterii, chiar și în absenta capacității fizice de a schimba ce și cum a fost. Altfel spus, deși nu putem schimba fizic și temporal ceea ce s-a întâmplat atunci la naștere, plasând “acel medicament” exact unde e nevoie de el, dam jos din bagaje, eliberam emoții grele și mama se apropie de o mai mare liniște, stare de bine și împlinire. Iar asta este extrem de valoros deoarece aceasta liniște se va reflecta în toate relațiile ei semnificative cu cei din jurul său.

O sesiune durează aproximativ 1 ora, maxim 1 ora și jumtate și, de cele mai multe ori, o singură sesiune e suficientă pentru a o apropia pe mama de aceste sentimente mai ușoare.

Pe Nora Niculescu o puteți găsi aici: https://doula.ro/employees/nora-niculescu/ și aici https://www.noraniculescu.ro/ .

Bucurați-vă de o naștere împlinitoare, așa cum merită fiecare femeie!

Sursă foto cover: Andreea Velican

---

---