IN ACEST ARTICOL:
Inca mai am lacrimi in ochi scriind acest articol. Stiu de ce m-au napadit lacrimile astea. Am rezonat foarte tare cu povestea acestor doi parinti. Rezonez pentru ca in adancul sufletului stiu ce are nevoie orice fiinta umana si stiu si ce unora le-a lipsit, iar daca le-a lipsit, atunci aceasta cauzeaza multa durere si chiar rautate. Portretul familiei ideale ma face sa plang.

Multor oameni le-a lipsit iubirea, afectiunea, sa stie ca sunt iubiti si ca cineva mai mare si mai puternic este acolo sa aiba grija de ei in absolut orice moment.

Atunci cand crestem, acesta ar trebui sa fie rolul parintilor nostri. De multe ori insa, din cauza propriilor temeri, greutati, griji, traume si propriilor nevoi emotionale, parintii nu reusesc sa ofere acest confort emotional copiilor lor. Ceea ce se traduce in anii ce urmeaza, in anii nostri de adulti, in tot felul de tulburari – anxietate, depresie, incapacitatea de a forma relatii stabile si sanatoase, neincredere in viata si multe altele. Am facut un rezumat foarte scurt al tuturor lecturilor mele de psihologie din ultimii doi ani si acesta reprezinta si o privire obiectiva asupra modului cum ne emotioneaza anumite povesti. Ne emotioneaza fiindca vorbesc in acelasi timp si despre parti din noi insine: lipsuri, dorinte, asteptari...

Doi tati - o controversa privita din alta perspectiva

Si acum, am sa revin la povestea care circula in timeliene-ul Facebookului meu. Este vorba despre doi parinti gay din Statele Unite ale Americii care au infiat patru copii de la orfelinat. O.K. stiu toata controversa legata de acest subiect. Dar si voi stiti ca noi, aici in redactia noastra de la Garbo, avem viziuni progresiste si bine argumentate si probabil va veti da seama ca si in aceasta discutie noi suntem de partea iubirii adevarate si nu a urii.

Multi dintre noi am crescut in asa-zisele familii traditionale si cu toate acestea nu am primit ceea ce aveam nevoie sa ne dezvoltam armonios. Multi dintre noi am crescut doar cu mama sau doar cu tata si acea drama a lasat un mare gol in sufletul nostru, un bagaj emotional greu pe care il duci cu tine toata viata, multi copii nu au primit atentia necesara in familii cu mama si tata.  Asadar, avand in vedere aceste notiuni si dupa cum o demonstreaza atatea si atatea studii de specialitate, acestea sunt aspectele de care un copil are nevoie pentru a se dezvolta intr-o persoana adulta echilibrata si curajoasa: atentie, grija si protectie… sentimentul ca este dorit si iubit!

Rob Scherr si Reese le ofera toate acestea celor 4 copii si in plus au o relatie minunata bazata pe suport reciproc, iubire si respect. Si cred cu tarie ca acestea ar trebui sa fie singurele conditii pentru ceea ce ar putea defini “familia ideala”, indiferent ca ea este formata din mama si tata, doi tati sau doua mame. IUBIRE, SUPORT, RESPECT, GRIJA fata de toti membrii care compun un camin.

Reoprtajul realizat de site-ul american Upworty despre povestea lui Rob, un tata gay.

Rob Scherr: "Am fost cel mai mic dintre cei 10 copii. Una dintre amintirile mele este cum tatal nostru biologic indrepta o arma catre capetele noastre si spunea: << Ce copil vrei sa impusc mai intai?>> Si radeau. Asa incat abuzul a fost dur. Foarte dur. Nu doar abuz fizic, ci si sexual.

Apoi parintii mei au murit cand eu aveam 10 ani. Pentru mine era cel mai mare dar pe care credeam ca l-am primit. Putin stiam in acel moment ca intrand in grija (n.r. statului) era probabil la fel de rau din punctul de vedere al abuzului mental. Sa ti se puna toate lucrurile intr-un sac de gunoi si sa fii dus intr-o casa unde stii ca nu esti iubit sau droit. Si apoi, cand am implinit 18 ani am devenit om al strazii. Statisticile spun ca trebuia sa devin un dependent de droguri, ca trebuia sa renunt la liceu... Dar eu am stiut ca viata mea va fi ceva diferit si asa ca m-am inrolat in aramata. Nu din dragoste de tara, ci pentru ca imi era foame, imi era frig, eram speriat si nu aveam altundeva unde sa ma duc. Am facut ceva din mine. Am iesit, am inceput sa lucrez intr-un birou… Dar nu am spus prea multor oameni despre povestea mea.

Si apoi… l-am cunoscut pe Reece. Aveam o casa frumoasa si o relatie nemaipomenita. Dar imi doream sa fiu tata. Daca esti gay stii ca exista doua lucruri care nu se vor intampla: nu vei fi parinte si nu te vei casatori. Noi vedeam ca in ceea ce priveste casatoriile, acestea incepeau sa se intample. Si am decis ca am putea adopta din alte tari. Iar Reece s-a uitat la mine si mi-a spus: “Te rog, explica-mi de ce nu adoptam de aici dintr-un orfelinat? Nu realizezi ca faci un deserviciu atator copii fiindca nu iti spui povestea?”
Si asa, Rob si Reece au decis sa adopte si sa aiba grija de copii din zona lor – Washington D.C.

Rob Scherr: “Am decis ca vom lua orice copil care sa aiba sub 5 ani, am completat aplicatia si am asteptat. Am primit un telefon care spunea ca sunt doi copii – frate si sora si ca sunt niste copii problema, ca baiatul e agresiv. <>”

Aveau nevoie de iubire.

Rob si Reece erau siguri ca ii vor pe amandoi copiii si asa i-au primit in casa lor pe Amaya si Makai. Cateva luni mai tarziu i-au primit si pe Greyson si Tristan. “Toti patru au venit in casa noastra tinandu-si lucrurile in saci de gunoi. Eram absolut socat. Dupa atatia si atatia ani de cand si eu fusesem in acelasi sistem si mi-am carat lucrurile intr-o punga de gunoi si acesti copii faceau la fel. Si mi-am zis: <

“Apoi am inceput sa lucram la a fi o familie de sase si am completat fisele de adoptie pentru toti cei patru copii si am intrat intr-o lupta. Si a fost o lupta. Am fost in procese si ni s-a spus ca nu ne potrivim fiindca suntem gay, ni s-a spus ca ii vom transform ape baieti in gay, ni s-a spus ca al nostru camin nu este potrivit fiindca suntem gay…

Citeste mai departe >>>


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri