Superstitii si traditii romanesti din Joia si Vinerea Mare

Mai sunt doar cateva zile pana la sarbatoarea Pastelui. O asteptam cu totii ca pe un moment de respiro in care ne oprim pentru o secunda din alergatura noastra, ca pe un moment mult ravnit in care ne permitem tihna si pacea, ca pe un moment sublim in care sarbatorim Invierea Domnului alaturi de familie si de toti cei dragi. Ca de fiecare data, sarbatoarea Pastelui nu vine doar cu bucurie, liniste si lumina, ci si cu traditii, obiceiuri si superstitii stravechi care sporesc frumusetea si autenticitatea acestei sarbatori. Trebuie sa le stim. Trebuie sa ni le amintim. Trebuie sa ni le reamintim daca le-am pierdut undeva intr-o uitare prafuita in goana noastra dupa obiceiuri si sarbatori mai cosmopolite. Iata cateva dintre cele mai cunoscute superstitii de pe meleagurile autohtone legate de Saptamana Patimilor, de o deosebita semnificatie in spiritualitatea romaneasca:

Saptamana in curs, cunoscuta si sub numele de Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Neagra -in partea de nord a tarii, simbolizeaza patimile carora este supus Iisus incepand cu tradarea lui Iuda si incheindu-se cu rastignirea, moartea si Invierea din morti.

Se spune astfel ca in Joia Mare iti este interzis sa dormi in timpul zilei daca nu vrei sa fii lenes pe parcursul intregului an. In anumite sate romanesti, se crede ca femeile care atipesc in miez de zi sunt aspru pedepsit de Joimarita, fiinta hada prezentata in folclorul romanesc ca un justitiar al trandaviei, umbland prin sate in Joia Mare, supraveghind tinerele neveste si fete tinere si cerandu-le socoteala pentru treburile pe care le-au facut (sau nu le-au facut!) in timpul iernii. In anumite zone s-a pastrat un ritual aparte conform caruia o femeie maritata si deosebit de harnica se imbraca in Joimarita si controleaza gospodariile si podurile locuintelor in cautarea caltilor. Aceasta fiinta punitiva, Joimarita, are dreptul de a da peste unghii tinerelor care au preferat sa leneveasca in loc sa munceasca. Tot in aceasta zi se finalizeaza treburile gospodaresti.

Se crede de asemenea ca alimentele care sunt sfintite in aceaasta zi in biserici si date din suflet de pomana sunt bine primite de Dumnezeu. Se crede ca mortii se intorc in casele in care au trait si raman acolo pana in sambata care precede sarbatoarea Rusaliilor. Cei in viata aprind lumanari in biserici si pe mormintele acestora, rugandu-se pentru mantuirea sufletelor lor. In zona Maramuresului unde de Paste este racoare, satenii aprind focuri in curti pentru a intampina musafirii veniti de pe lumea cealalta cu caldura, iar nu cu frig. In alte zone, se amplaseaza scaune in curti pentru ca sufletele mortilor sa se odihneasca si sa se acomodeze din nou cu lumea aceasta.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo