Un studiu din anii ’70, realizat de Dr. A. Mehrabian, valabil pana in zilele noastre, arata ca, in procesul nostru de comunicare cu cei din jur, doar 7% reprezinta limbajul verbal, la care se adauga 38% comunicarea paraverbala (variatii ale vocii, intonatia, viteza cu care vorbim, pauzele etc.). Cel mai mare procent, 55%, il reprezinta limbajul non-verbal, in principiu fiind vorba de limbajul trupului.
In opinia psihologului Andra Tanasescu (FOTO), oamenii au tendinta de a se focusa pe cuvinte, pe informatiile articulate pe care vor sa le transmita, incat nu iau in considerare ca anumite parti ale corpului lor ii contrazic.“Aceasta discrepanta majora intre ceea ce spune gura si ce transmite corpul s-a acutizat in epoca Facebook, deoarece oamenii si-au pierdut din antrenamentul comunicarii fata in fata. Oamenii au uitat sa transmita emotii reale, au uitat ca in intreg procesul de comunicare, corpul nostru ne confirma sau ne infirma cele transmise. Ingrijorator este faptul ca oamenii au uitat chiar si de importanta comunicarii paraverbale. Multi nu reusesc sa-si adapteze tonul vocii la contextul social, vorbesc mult prea lent sau, dimpotriva, mult prea repede, prea tare sau prea incet. Din cauza acestor inadvertente, oamenii nu se mai inteleg unii cu altii fata in fata, iar acest lucru poate duce la irascibilitate din partea ambelor parti sau chiar la certuri”, afirma psihologul Andra Tanasescu.
Bratele si picioarele “vorbesc” mai mult ca noi
Exista cel putin 6 pozitii ale corpului la care sa fim foarte atenti atunci cand vorbim cu o persoana. Daca vom fi mai atentia la posturile pe care le adoptam atunci cand purtam o conversatie cu o alta persoana, vom observa imediat ca acea persoana devine mai receptiva, mai interesata si mai deschisa in raport cu noi.
1. Bratele incrucisate la piept.
Foto: STUDIO GRAND OUEST /Shutterstock
Atunci cand persoana cu care vorbesti isi incruciseaza bratele la piept inseamna, de cele mai multe ori, ca persoana cauta la un nivel inconstient sa se protejeze si foloseste bratele pe post de scut. “Modul in care isi incruciseaza bratele precum si momentul din discutie in care o face poate determina cauza pentru care cealalta persoana adopta aceasta postura. Cele mai intalnite motive pentru care oamenii isi incruciseaza bratele la piept sunt: nesiguranta sau neincrederea in sine, reticenta sau retinere in exprimarea emotiilor, invadarea spatiului personal si nevoia de protejarea a acestuia, plictiseala sau ostilitate (atunci cand bratul dominant este cel drept)”, explica psihologul Andra Tanasescu.
2. Mainile in buzunar.
“Atunci cand persoana cu care suntem in dialog isi baga mainile in buzunar, poate fi de asemenea un semn de nesiguranta ori un semn de rusine. in functie de context si de modul in care este facut acest gest, poate fi privit si ca un gest de disponibilitate sexuala, mainile actionand ca niste indicatoare catre organele sexuale”, crede specialistul.
3. Bratele deschise, relaxate.
“Atunci cand observam o persoana cu bratele relaxate, pe langa corp, acesta este un semn ca persoana se simte relaxata, confortabila, fiind in majoritatea cazurilor un indicator al unei persoane calme si deschise. imbinata cu o postura dreapta (spatele drept, pieptul in fata, privirea ridicata), aceasta poate indica faptul ca persoana este increzatoare si sigura pe sine”, declara psihologul.
4. Picioarele stranse, lipite sau incrucisate.
“La fel ca in cazul bratelor incrucisate, si in cazul picioarelor lipite, stranse sau incrucisate, persoana simte nevoia de a se proteja. Aceasta protectie poate sa fie un indicator al nesigurantei sau al neincrederii in sine, ori al senzatiei de pierdere a controlul, din teama, etc”, spune Andra Tanasescu.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare >>
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural