”Sf. Ioan de Toamnă” - 29 august: De ce se ține post în Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul +  alte tradiții și obiceiuri legate de această mare sărbătoare

26 August 2022 publicat în Spiritualitate 163 share-uri

IN ACEST ARTICOL:

Pe 29 august, calendarul creștin consemnează cea mai mare sărbătoare a sfârșitului de vară și anume Tăierea Capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul.

Este sărbătoarea care încheie anul bisericesc și care îl deschide totodată pe cel nou, o zi pe care biserica ortodoxă o consemnează ca fiind o zi de doliu și de post dedicată sfântului numit și “Inaintemergătorul”, cel care a anunțat și propovăduit pentru prima dată venirea lui Iisus Hristos ca Mesia. În popor, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de “Sfântul Ioan de Toamnă” sau “Crucea mică”.

Această sărbătoare marchează ziua în care Irod Antipa, fiul regelui Irod cel mare și unul din regii care conduceau Galileea și Pereia, decide uciderea și decapitarea sfântul Ioan Botezătorul – cel care propovăduia venirea Mântuitorului, în cetatea Machaerus din Pereia (localizată în Iordania de azi).

Conform legendelor biblice, în timpul unui ospăț strașnic în cinstea zilei sale de naștere, Irod ar fi cerut tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul la rugămintea frumoasei și viclenei Salomeea, fiica Irodiadei (soția lui Irod), drept recompensă pentru dansul său seducător cu care a încântat oaspeții. Sfântul Ioan Botezătorul este un sfânt extrem de îndrăgit și apreciat în tradiția creștin ortodoxă, în calendarul ortodox fiindu-i dedicate mai multe zile de sărbătoare (și anume 6), ultima (29 august) fiind cea mai mare și importantă. Sfântul Ioan a fost la rândul său îndrăgit de Mântuitorul și de Dumnezeu căci el a fost cel ales pentru a-l boteza pe Mântuitorul în apa Iordanului.

Se spune că în această zi este interzis să mănânci pepeni sau varză căci forma rotundă a acestor alimente amintește de cea a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mai mult, unele superstiții spun că sfântului Ioan i-a fost tăiat capul “ca pe varză” de 7 ori și că de 7 ori a înviat. Credințele populare ne spun că nu este bine nici să consumăm vin roșu sau alimente roșii precum roșiile în această zi (amintesc de sângele roșu al Sfântului Ioan care a curs pentru credința sa în Hristos) sau mâncare “de dulce” căci este o zi dedicată postului aspru. Sfântul Ioan este cunoscut drept un sfânt cu o viață înfrântă și smerită, ce și-a trăit o parte a vieții sale în pustiu.

Foto: Zvonimir Atletic /Shutterstock

Tradiția spune că este bine ca în această zi, cei a căror sănătate le permite să țină post negru sau post aspru, în timpul căruia pot consuma doar apă și struguri sau, cel puțin, să evite produsele și alimentele de natură animală. În unele zone rurale, o datină străveche ne spune că se consumă doar o turtă din mălai și apă în această zi, în vremuri de demult turta fiind coaptă pe cărbuni.

“Ni se cere să postim în această zi, pe de o parte ca să nu ne asemănam cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să ne asemănam cu viața înfrânată a lui Ioan”, ne explică site-ul https://www.crestinortodox.ro.

Cât despre semnificația acestei sărbători în contextul celorlalte sărbători creștine ale lunii august, același site afirmă: “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificație eshatologică, precum este și Schimbarea la Față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Față ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos - chip de slavă, prin Adormirea Maicii Domnului se arată că cel care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricăciune la nestricaciune, în vreme ce prin această sărbătoare ni se revelează că toți cei care nu au fost străini de pocăința vestită de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai. Din acest motiv, Sfinții Părinți au rânduit ca cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima luna din anul bisericesc, ca semn că acest chip al lumii va trece, că cer nou și pământ nou vor fi (Apocalipsa cap 21).”

De asemenea, în anumite zone rurale încă mai există obiceiul de a nu folosi cuțitul în această zi, pâinea și mâncarea fiind împărțite sau rupte cu mâna. Totodată, este bine ca cei care se ocupă cu prelucrarea lemnului să evite să lucreze cu obiecte ascuțite în această zi de mare sărbătoare.

În familiile în care există oameni dragi, rude decedate în condiții misterioase sau care au căzut pradă unei morți fulgerătoare sau năprasnice, credința populară ne arată că este bine ca membrii familiei respective să participe la slujba care are loc în biserică în această zi, să se roage pentru sufletul și liniștea rudei care a plecat în astfel de condiții și să împartă în memoria sa, alături de o lumânare, pachete cu struguri albi și apă.

Foto fr si main: BrankaVV /Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri