IN ACEST ARTICOL:
Perceputa de unii drept ocazia perfecta pentru daruit si primit cadouri, de altii un motiv in plus de a se bucura de viata si de venirea primaverii, Martisorul este pentru toti sarbatoarea autohtona a primaverii, a traditiilor, a credintelor si a obiceiurilor vechi cu parfum de legenda.
Perceputa de unii drept ocazia perfecta pentru daruit si primit cadouri, de altii un motiv in plus de a se bucura de viata si de venirea primaverii, Martisorul este pentru toti sarbatoarea autohtona a primaverii, a traditiilor, a credintelor si a obiceiurilor vechi cu parfum de legenda. Ce poate fi mai dragut si mai reconfortant decat sa ne reamintim obiceiuri vechi de sute de ani intr-un secol care pune din ce in ce mai mult accent pe nou? Haideti sa profitam de aceasta zi speciala si de bogatia datinilor si sa simtim spiritul adevarat al primaverii romanesti. Haideti sa invatam sa plecam urechea la vorbele legendelor pentru ca ele ne spun, mai mult decat orice altceva, cum sa daruim martisoarele. Sa le daruim din suflet...

Obiceiuri si traditii de Martisor

Prima zi din Martie este ziua Martisorului, etimologia acestui cuvant fiind legata de luna in care acesta se sarbatoreste. Traditia acestei sarbatori este veche de peste 8000 de ani, primele dovezi arheologice descoperite apartinand perioadei getice. Obiceiul martisorului isi are originile si in credintele si practicile sarbatorilor romane inchinate zeului Marte, zeu al abundentei si al recoltelor sau in sarbatorile trace dedicate lui Marsyas Silen, zeu agrar. Acestui zeu, ehivalentul lui Marte de la romani, ii erau inchinate sarbatorile fecunditatii. Este asociat cu ideea de vegetatie si de vatra materna.

Pe vremea getilor, martisoarele se daruiau dupa prima zi a lui martie, dar se confectionau din timpul iernii. Pe o ata, getii insirau pietricele de culoare alba si rosie. Din alte descoperiri, s-a constat ca mai exista si un alt tip de martisoare reprezentate prin monede de bronz, argint sau aur. De aceste martisoare erau agatate firisoare albe si negre de lana. Materialul din care era confectionata moneda era un semn al pozitiei sociale, dar toti getii purtau aceste martisoare cu speranta unui anotimp frumos si pentru a fi feriti de ghinion. Atunci mici talismane erau purtate si agatate de copacii in floare.

In satele de odinioara din Romania, monede de aur si argint erau legate la gatul copiilor cu un snur alb cu rosu. Se credea ca cei care poarta aceste mici simboluri ale primaverii vor avea mult noroc. Fetele, in schimb, il purtau la baza gatului o perioada de doisprezece zile, apoi impletit in par pana cand vedeau primul pom inflorit sau o barza in zbor. Snurul era agatat de creanga copacului, iar cu moneda isi cumparau cas pentru a avea tenul proaspat si luminos tot anul.

Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri