Studiile desfășurate la nivel global pe celule stem recoltate din placentă și cordonul ombilical și placentă au demonstrat progrese importante într-o gamă variată de afecțiuni, arată un raport al Alliance for Regenerative Medicine. Începând cu acest an, trei noi terapii celulare au primit aprobare, deschizând noi posibilități de tratament pentru pacienții cu siclemie, talasemie, melanom cu metastaze și leucodistrofie metacromatică. În prezent, alte 13 terapii se află în proces de aprobare sau au documentația în curs de depunere la FDA (U.S. Food and Drug Administration), după ce cercetătorii au confirmat, prin teste repetate, eficiența lor.
Oncologia rămâne principalul domeniu de interes în cercetările actuale, 74% dintre studiile clinice vizând tratamente pentru afecțiuni oncologice, în deosebi limfom difuz cu celule B mari, limfom non-Hodgkin, leucemie limfocitară acută, limfom folicular, limfom non-Hodgkin cu celule B sau mielom multiplu. Alte domenii cheie includ bolile infecțioase, bolile sistemului nervos central și afecțiunile cardiovasculare. În ultimul deceniu, tratamentele pentru malignitățile hematologice, precum cancerele de sânge, au fost principalele ținte pentru terapiile celulare avansate, inclusiv cele de tip CAR-T, dintre care șase sunt deja aprobate în SUA și UE.
Totuși, alte terapii celulare, nelegate de tehnologia CAR-T, sunt în curs de cercetare pentru tratarea cancerelor de sânge. „Este un progres semnificativ și o speranță reală pentru pacienții care suferă de boli necruțătoare. Aprobarea acestor noi terapii celulare corespunde așteptărilor medicilor care de ani de zile au spus ca se preconizează ca 30-50 de noi tratamente să fie aprobate până în 2030. Important este ca celulele pentru aceste terapii să fie disponibile, iar nașterea este momentul unic în care se poate obține cea mai mare cantitate de celule tinere, cu potențial de diferențiere enorm”, a declarat dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical al Cord Blood Center.
Un alt aspect de luat în calcul este recoltarea întregului țesut placentar la naștere, alături de sângele și țesutul din cordonul ombilical. Placenta conține cea mai mare cantitate de celule stem de diverse tipuri, inclusiv celule imuno-evazive, care pot fi utilizate nu doar pentru copil, ci și pentru membrii familiei acestuia.
”Băncile de celule stem și recoltarea la naștere sunt esențiale pentru viitor. În România, părinții au acces la bănci private de celule stem, care le oferă opțiuni multiple de recoltare și stocare pentru utilizare proprie, în vreme ce în alte țări, această rezervă de sănătate poate fi doar donată ori nu poate fi valorificată în niciun fel. Recoltarea și stocarea placentei asigură accesul la multiple surse de celule stem, care pot trata zeci de boli grave, nu doar pentru copilul de la care se recoltează, ci și pentru frați sau bunici”, a adăugat dr. Coltor.
În prezent, peste 85 de afecțiuni, de la anumite tipuri de leucemie la scleroză multiplă, neuroblastom și tulburări metabolice, pot fi tratate cu ajutorul celulelor stem recoltate la naștere. Cercetătorii prevăd că până în 2030 vor fi aprobate între 30 și 50 de noi terapii celulare pentru boli grave.
Foto fr si main: Gorodenkoff /Shutterstock
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural
Prof. Dr. Ruxandra Sinescu lansează programul RenYOU Aesthetics: consultații gratuite pentru proceduri chirurgicale non-estetice