Dr. Mihai Andrei - Cancerul pancreatic: boala care te anunță prea târziu

Pe teritoriul României, în 2020, au fost înregistrate peste 3000 de cazuri noi de cancer pancreatic și 3000 de decese, conform celor mai recente statistici Globocan.

Estimările arată că, în 2040, numărul bolnavilor de cancer pancreatic aproape că se va dubla, ajungând la peste 800000, pe întreg globul.

Cauzele cancerului de pancreas

Dr. Mihai Andrei, medic primar gastroenterolog, în cadrul Clinicii DigestMed, afirmă că există o serie de factori distincți care conduc la apariția cancerului pancreatic.

• În prima categorie, intră factorii de mediu.

Fumatul este responsabil de aproximativ 30% din cazuri, explică Dr. Andrei: „Cu cât o persoană fumează mai multe țigări pe zi, pe o perioadă de timp mai lungă, cu atât riscul de a dezvoltă boală este mai mare. Se estimează că este de peste cinci ori mai mare, decât la cei care nu fumează. După renunțarea la fumat, este nevoie de cel puțin cinci ani pentru că riscul de apariție a cancerului să scadă.”

Obezitatea și supraponderalitatea, definite printr-un indice de masă corporală de peste 30 kg/m2, sunt factori importanți în apariția acestui tip de cancer. Acestora li se adaugă sedentarismul, consumul excesiv de carne roșie și procesată intens și alcoolul în exces.

În schimb, sunt considerate protectoare pentru pancreas consumul de legume și de fructe proaspete, precum și includerea fibrelor alimentare în dietă.

• Bolile preexistente reprezintă un al doilea set de factori de risc.

O persoană cu diabet zaharat are un risc de două ori mai mare de cancer pancreatic, în comparație cu una care are niveluri normale ale glucozei serice, afirmă specialiștii.

Totodată, pancreatită cronică, în special cea datorată consumului de băuturi alcoolice, determină un risc enorm de apariție a cancerului pancreatic, de 26 ori mai mare decât la cei fără această patologie.

Și fibroză chistică reprezintă un factor de risc important.

• Dr. Mihai Andrei identifică și implicarea factorilor genetici în cancerul de pancreas.

Aproximativ 10% dintre pacienți au, în familie, cazuri de cancer de pancreas, potrivit specialistului Digestmed. În funcție de genele care suferă mutații, riscul de a dezvoltă cancer de pancreas este de la 2 până la 125 ori mai mare, comparativ cu situația în care acele mutații nu sunt prezente. Pentru anumite categorii de pacienți cu risc, se poate recomandă testarea genetică.

„Cumulând toți factorii de risc, putem spune că acele categorii cu risc sporit sunt următoarele: fumătorii, cei care consumă în exces băuturi alcoolice și multă carne roșie procesată, supraponderalii sau persoanele obeze, cei care nu au activitate fizică regulată, persoanele suferinde de pancreatită cronică, diabet zaharat, rudele pacienților cu cancer de pancreas.”, specifică Dr. Andrei.

Foto: mi_viri/shutterstock.com

Simptomele cancerului pancreatic

„Din păcate, simptomele majore apar destul de târziu, uneori când boală este destul de avansată.” spune Dr. Mihai Andrei.

Acestea sunt reprezentate de: icter, scădere ponderală involuntară, durere importantă la nivelul epigastrului, uneori cu iradiere posterioară, care poate fi prezentă și pe parcursul nopții, palparea unei formațiuni în partea superioară a abdomenului sau a unor ganglioni inflamatori, imposibilitatea de a se alimenta, greață, vărsături alimentare, scaune decolorate sau urină închisă la culoare, uneori prurit.

Și instalarea bruscă a unui diabet zaharat poate ascunde, uneori, un cancer pancreatic.

Este foarte important ca, în momentul în care apare un disconfort abdominal superior, pacientul să efectueze ecografie abdominală, iar după caz medicul va putea recomandă ulterior efectuarea unei tomografii sau a unui examen RMN.

Diagnosticul cancerului de pancreas

De multe ori, se întâmplă ca un cancer pancreatic să fie descoperit, întâmplător, la un examen ecografic sau tomografic de rutină. Este important ca persoanele aflate la risc de a dezvoltă cancer de pancreas să efectueze screening ecografic la intervale regulate de timp, spune dr. Andrei.

• Modalitățile de diagnostic imagistic sunt: ecografia abdominală simplă, tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică nucleară (RMN), ecoendoscopia (EUS), colangiografia pancreatică retrogradă (ERCP), uneori PET-CT.

În ceea ce privește analizele de sânge, probele care pot să ajute sunt: anemie ușoară cronică, creșterea numărului de trombocite, bilirubina crescută, enzime de colestaza crescute, uneori creșterea ușoară a lipazei sau amilazei. Dacă există malnutriție, pacientul poate avea albumina serică sau colesterolul scăzute.

Markerul tumoral CA19.9 este crescut la marea majoritate a pacienților cu cancer de pancreas, dar există și unii pacienți la care valoarea nu este considerabil mărită. Uneori, poate crește și CEA. Este foarte important ca o eventuală pozitivitate a acestor markeri tumorali să fie interpretată și analizată de către medicul de specialitate.

Diagnosticul de certitudine este stabilit după obținerea unei biopsii pe cale percutană, sau cel mai adesea prin ecoendoscopie.

Opțiuni terapeutice în cancerul pancreatic (tratament)

Cel mai important mod de tratament este cel chirurgical (pancreatectomie), însă din cauza prezentării tardive la medic, doar 15-20% dintre pacienți pot fi operați, arată dr. Andrei.

Dacă există invazia tumorii în vasele de sânge din vecinătate, atunci intervenția chirurgicală devine improbabilă. Prezența metastazelor reprezintă contraindicație de operație. Uneori, în cazul tumorilor nerezecabile, se pot încerca modalități de ablație locală, dar acestea sunt rezervate centrelor medicale cu mare experiență.

În cazul tumorilor avansate, în funcție de starea generală a pacientului și de alte caracteristici, medicul oncolog poate administra medicamente chimioterapice.

În marea majoritate a cazurilor, evoluția este rapidă, cu apariția de complicații majore.

„Rata de supraviețuire depinde de dimensiunea tumorii, de stadiul bolii în momentul diagnosticului și de tipul de tratament efectuat, dacă a putut fi realizat. Per ansamblu, pentru toate stadiile, rată de supraviețuire la 1 an este de 20%, iar la 5 ani este de 9%. În cazurile în care se poate face rezecție chirurgicală, durata medie de supraviețuire este între 23-36 luni. În stadiile avansate, durata medie de supraviețuire se măsoară în săptămâni - luni.”

În vederea prevenției cancerului pancreatic, medicii recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos, prevenția obezității, activitatea fizică regulată, limitarea consumului de băuturi alcoolice. Totodată, sunt importante prevenția sau tratamentul optim al diabetului zaharat, renunțarea la fumat și, pe cât posibil, testarea precoce a persoanelor cu risc genetic.

---

---