23 Noiembrie 2021 publicat în Familie 76 share-uri

IN ACEST ARTICOL:

Încă îmi amintesc bine serile în care mă plimbam ore întregi prin casă cu băiețelul cel mic în sistemul de purtare, încercând să îl adorm. Încă îmi amintesc cât de des se trezea noaptea și cât de obosită eram a doua zi de nesomn. Încă îmi amintesc diminețile în care nu reușeam să mă trezesc atunci când soțul pleca cu băiețelul cel mare la grădiniță.

de Anca Leibovici, antreprenor și fashion mom

Încă mai am vie amintirea momentelor în care îmi era greu să îmi împart timpul intre joaca cu cel mare și alăptatul celui mic. Încă mai am în agendă listele de bagaje pe care le făceam înainte să plecăm undeva și îmi amintesc perfect schema pe care o făceam ca să aibă loc in mașină. Îmi amintesc schemele de tratament pe care mi le dădea pediatrul când erau foarte mici și se îmbolnăveau.

Dacă mi-ar fi spus cineva atunci ca va veni un moment când va fi mai ușor, nu l-aș fi crezut.

Daca mi-ar fi spus cineva că va veni un moment când nu vor depinde de mine să meargă la toaletă sau să bea apă, că va veni un moment în care nu vom mai căra cu noi tone de bagaje, scutece și siropuri, nu l-as fi crezut.

Daca mi-ar fi spus cineva că voi avea dimineți de duminică în care voi putea sta în pat să citesc in timp ce ei se joaca, aș fi crezut că este o păcăleală.

Daca mi-ar fi spus cineva că va veni un moment in care ne vom înțelege din vorbe, nu din plânsete, că vor ști a cere singuri ce vor să mănânce a doua zi, că vor înțelege care sunt regulile casei și că le vor respecta, că mă vor ajuta și ei un pic să ducă o farfurie la chiuvetă, o rufă la cos, aș fi crezut ca e un vis.

Dar uite ca se întâmplă si te trezești într-o zi ca se așază toate și ei sunt doi omuleți cu un pic de autonomie, cu care poți sa te înțelegi, care știu să ceară când au nevoie de ceva, care pot să adoarmă fără să îi mai cari tu în brațe.

Scriu gândurile astea pentru toate mamele cu copii mici, care cred că viața e doar un șir nesfârșit de scutece schimbate, de plimbări cu copilul în brațe prin casă, de plânsete care par că nu se mai termină.

Știu că acum sunteți în priză de dimineață până seara și parcă niciodată nu ai suficient timp să răspunzi la toate nevoile copilului. Până într-o zi în care constați că totul a devenit mai ușor, că parcă ai ceva timp și pentru tine. Omuleții parcă au crescut un pic și nu mai depind de tine sută la sută.

Și atunci îți dai seama că bebelușii nu mai sunt bebeluși, ci au devenit copii care cresc, așa cum ai visat tu că se va întâmpla.

Foto: Arhiva personală


Numele meu este Anca și sunt mamă de doi băieți: Mark și Andy. Îmi place că scriu despre experiența mea din viața de mamă, momentele noastre haioase și provocările prin care trecem ca și părinți. Scriu pentru femeile care își...

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri